Ombudsmanul este îngrijorat de discursurile de ură și prejudecată a unor deputați în Parlament față de comunitatea LGBTQ+ din Republica Moldova precum și intenția domnului Primar al municipiului Chișinău de a nu autoriza marșul acestei comunități din 18 iunie curent.
Avocatul Poporului subliniază că prin astfel de discursuri sunt sfidate normele și standardele naționale și internaționale din domeniul drepturilor omului. În mesajele către public a fost admis un discurs umilitor, discriminatoriu pe criteriu de orientare sexuală, încercându-se în acest mod exploatarea prejudecăților și stereotipurilor membrilor ai societății.
Ombudsmanul consideră că politicienii, ca reprezentanți ai poporului trebuie să unească, nu să dezbine societatea. Persoanele exponente ale unui interes public ce au aspirații democratice europene trebuie să prezinte un model de atitudine respectuoasă față de demnitatea umană, drepturile și libertățile omului, indiferent de rasă, culoare, origine etnică, națională sau socială, cetățenie, sex, gen, limbă, religie sau credințe religioase, opinii politice, dizabilitate, orientare sexuală, identitate de gen, stare de sănătate, vârstă și stare civilă.
Discursul instigator la ură este o manifestare asociată unor fenomene conexe precum: intoleranţa, discriminarea, excluziunea socială a unor persoane aparținând unor grupuri sau chiar asupra grupurilor, folosirea unor stereotipuri sau prejudecăţi.
În opinia Avocatului Poporului, discursul de ură este foarte periculos și solicită o atenţie sporită din partea autorităţilor, din perspectiva efectului multiplu pe care îl poate avea Internetul. Asemenea acțiuni ar putea degenera în infracțiuni motivate de ură sau pot provoca tensiuni sociale și chiar separa societatea.
În Raportul Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) de monitorizare a Republicii Moldova în cadrul celui de-al cincilea ciclu, adoptat în iunie 2018, autorităților moldovenești li se recomandă să condamne discursul de ură și promovarea acestuia de către politicieni și înalți oficiali, iar partidelor politice – să adopte coduri de conduită care să interzică utilizarea discursului de incitare la ură.
În cauza Erbakan c. Turciei[1], Curtea Europeană a subliniat că combaterea tuturor formelor de intoleranță face parte integrantă din protecția drepturilor omului și că este extrem de important ca politicienii, în discursurile lor publice, să evite difuzarea unor afirmații care pot să favorizeze intoleranța.
În cauza Vejdeland și alții c. Suediei[2], Curtea Europeană a concluzionat că nu poate fi invocată protecția garantată de art. 10 în cazul în care libertatea de exprimare este abuzată pentru a prezenta homosexualitatea ca „tendință sexuală deviantă” care are un „efect moral distructiv asupra substanței societății”. Curtea a concluzionat că aceste declarații au constituit afirmații serioase, care aduc prejudicii morale.
Reamintim că Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană pentru refuzul de a autoriza întruniri paşnice[3] și investigarea defectuoasă a infracțiunii motivate de ură[4].
Accentuăm că instigarea la acţiuni violente pe motive de prejudecată[5] precum și instigarea la discriminare[6] cad sub incidența răspunderii penale și contravenționale.
În acest sens, Avocatul Poporului îndeamnă la toleranță și respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale oricărei persoane care se află pe teritoriul Republicii Moldova.
[1] Hotărârea din 06.07.2006
[2] Hotărârea din 09.05.2012
[3] Cauza GENDERDOC-M c. Moldovei, Hotărârea din 15 martie 2022
[4] Cauza GENDERDOC-M și M.D. c. Moldovei, Hotărârea din 14 decembrie 2021
[5] Art. 346 din Codul Penal
[6] Articolul 701 din Codul Contravențional
