Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a transmis Prim-ministrului Republicii Moldova un demers privind procesul de reorganizare a administrației publice centrale (agențiile și alte autorități subordonate Guvernului), anunțat de Guvern la 22 septembrie 2026, solicitând mai multă transparență și asigurarea unui proces de consultare cu părțile interesate și cele care pot fi afectate de reformă. Potrivit informațiilor prezentate public, procesul vizează aproximativ 161 de instituții și structuri, cu circa 52 de mii de angajați, fiind avute în vedere comasări instituționale, centralizarea unor funcții administrative și reducerea cheltuielilor și a numărului de posturi.
Avocatul Poporului consideră necesar ca reforma să urmărească eficientizarea administrației publice și utilizarea rațională a resurselor, dar atrage atenția că amploarea acesteia impune și evaluarea consecințelor asupra exercitării drepturilor omului și asupra capacității statului de a-și îndeplini obligațiile față de cetățeni. Reorganizarea trebuie să asigure continuitatea și accesibilitatea serviciilor publice și o capacitate instituțională suficientă pentru exercitarea atribuțiilor de control, prevenire și intervenție. Din această perspectivă, analiza nu ar trebui să se limiteze la numărul instituțiilor și al posturilor sau la economiile bugetare estimate, ci să țină cont de funcțiile exercitate, volumul real de activitate, acoperirea teritorială, accesul la servicii și situația grupurilor vulnerabile.
Totodată, reforma are o dimensiune directă asupra drepturilor angajaților din sectorul public. Reducerile de personal trebuie să se bazeze pe criterii clare, obiective și transparente și să respecte garanțiile legale și sociale aplicabile. Existența unor posturi vacante nu înseamnă în mod automat că funcțiile respective nu mai sunt necesare, deoarece neocuparea acestora poate fi determinată de nivelul salarizării, condițiile de muncă, fluctuația personalului sau dificultățile de recrutare. Reducerea personalului poate conduce, de asemenea, la creșterea volumului de muncă pentru angajații rămași și, în consecință, la afectarea calității și promptitudinii serviciilor oferite cetățenilor.
În acest context, Ombudsmanul subliniază necesitatea transparenței, consultării și dialogului social, precum și a unor măsuri de sprijin pentru persoanele disponibilizate, inclusiv posibilități de reangajare, reprofilare și instruire.
În procesul de monitorizare a respectării drepturilor omului, al investigațiilor realizate și al elaborării rapoartelor anuale, tematice și speciale, Avocatul Poporului a constatat în mai multe domenii probleme legate de capacitatea instituțională, insuficiența resurselor umane și financiare, precum și de coordonarea dintre autorități. Astfel, Ombudsmanul prezintă mai multe exemple care nu urmăresc conservarea unor structuri administrative în forma lor actuală, ci evidențiază necesitatea de a păstra și, acolo unde este necesar, de a consolida funcțiile și capacitățile instituționale necesare prevenirii încălcărilor drepturilor omului și realizării efective a obligațiilor statului.
Respectarea dreptului la muncă și capacitatea Inspectoratului de Stat al Muncii
Unul dintre domeniile asupra cărora Avocatul Poporului atrage atenția este capacitatea Inspectoratului de Stat al Muncii. Constatările OAP privind respectarea dreptului la muncă au evidențiat necesitatea consolidării mecanismelor de control și supraveghere, inclusiv pentru combaterea muncii nedeclarate și protejarea efectivă a salariaților. Cooperarea dintre OAP și Inspectoratul de Stat al Muncii în examinarea unor cazuri concrete, precum și constatările realizate în cadrul evaluării naționale privind afacerile și drepturile omului, confirmă importanța existenței unei capacități suficiente de inspecție, inclusiv în teritoriu. Din această perspectivă, eventualele reduceri de personal trebuie precedate de o evaluare a volumului real de activitate și a impactului asupra capacității de control, în special în ceea ce privește lucrătorii aflați în situații de vulnerabilitate.
Sistemul penitenciar, poliția și alte locuri de detenție
În sistemul penitenciar, monitorizarea realizată de Avocatul Poporului și Consiliul pentru prevenirea torturii a evidențiat în mod repetat deficitul de personal, fluctuația angajaților, suprasolicitarea și existența unui număr important de posturi vacante. În anul 2025, sistemul penitenciar înregistra 315,5 funcții vacante, 405 angajați demisionaseră, iar asupra a 205 posturi esențiale fusese instituit un moratoriu. Din cele 36 de funcții de psiholog prevăzute, doar 21 erau ocupate. În unele penitenciare, deficitul de personal conduce la ture prelungite și la situații în care unui singur agent îi revine supravegherea unui număr foarte mare de persoane private de libertate. Probleme similare privind resursele au fost constatate și în activitatea poliției, inclusiv în ceea ce privește asigurarea condițiilor corespunzătoare de detenție și implementarea măsurilor de prevenire a relelor tratamente. În asemenea domenii, simpla existență a posturilor vacante nu poate constitui un argument suficient pentru eliminarea lor, fiind necesară evaluarea sarcinii reale de muncă, a fluctuației personalului și a resurselor necesare exercitării atribuțiilor.
Migrație, azil și protecția drepturilor persoanelor la frontieră
Domeniul migrației și azilului necesită, de asemenea, o abordare distinctă, având în vedere contextul regional, dinamica fluxurilor migratorii și obligațiile statului privind accesul la protecție internațională, respectarea principiului non-refoulement și protecția persoanelor vulnerabile. În anul 2025 au fost recepționate 2.552 de cereri de azil, iar la sfârșitul anului în sistem erau înregistrate 1.321 de persoane. Avocatul Poporului a recomandat anterior dezvoltarea unor capacități specializate pentru identificarea vulnerabilităților, analiza țărilor de origine, procedurile accelerate și managementul de caz. Monitorizarea a evidențiat și necesitatea îmbunătățirii cooperării dintre Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Inspectoratul General pentru Migrație. Aceste necesități sunt relevante inclusiv în contextul integrării europene, domeniile migrației, azilului și managementului frontierei necesitând personal specializat, instituții funcționale și o capacitate suficientă de reacție în cazul unor crize sau creșteri rapide ale fluxurilor migratorii.
Protecția socială și serviciile destinate persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate
O atenție deosebită trebuie acordată serviciilor sociale și instituțiilor în care sunt plasate persoane aflate în situații de vulnerabilitate. Vizitele de monitorizare ale OAP și Consiliului pentru prevenirea torturii au constatat atât deficit de personal, cât și situații în care structura statelor de personal nu corespunde necesităților reale ale beneficiarilor. În unele centre au lipsit psihologi, fizioterapeuți, ergoterapeuți sau alți specialiști, iar personalului existent îi revenea un număr mare de beneficiari. Au fost constatate și niveluri reduse de salarizare, suprasolicitarea angajaților și dificultăți de recrutare și menținere a specialiștilor. În acest domeniu, evaluarea reformei nu poate porni exclusiv de la gradul de ocupare a posturilor existente, ci trebuie să analizeze dacă structura și numărul de personal permit acordarea unor servicii corespunzătoare nevoilor persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice și altor beneficiari vulnerabili.
Protecția mediului și capacitatea instituțională de intervenție
În domeniul protecției mediului, Avocatul Poporului atrage atenția asupra necesității menținerii unei capacități efective de control, prevenire, monitorizare și intervenție, inclusiv la nivel teritorial. Situațiile de poluare a apelor și solului, depozitarea neautorizată a deșeurilor, arderile sau alte incidente cu impact asupra mediului și sănătății populației necesită identificarea rapidă a sursei, evaluarea riscurilor și intervenții într-un termen cât mai scurt. O reducere sau o centralizare a capacităților de intervenție trebuie, prin urmare, analizată și prin prisma timpului de reacție și a posibilității instituțiilor de a interveni efectiv în teritoriu. Întârzierea intervenției poate amplifica atât consecințele asupra mediului și sănătății, cât și costurile ulterioare necesare pentru remedierea acestora.
Protecția consumatorilor și accesibilitatea serviciilor în teritoriu
Experiența reorganizărilor anterioare este relevantă și pentru domeniul protecției consumatorilor. În urma reorganizării autorității responsabile în anul 2022 au fost desființate subdiviziunile teritoriale, ceea ce a redus prezența instituțională și posibilitatea intervenției directe în anumite regiuni ale țării, în special în nord și sud. Avocatul Poporului atrage atenția că, deși centralizarea unor funcții poate genera economii administrative, aceasta poate afecta accesul cetățenilor la servicii, în special al persoanelor din mediul rural, din localități îndepărtate sau aflate în situații de vulnerabilitate. În cazul reducerii prezenței teritoriale, trebuie asigurate mecanisme alternative care să ofere cel puțin același nivel de accesibilitate și eficiență, digitalizarea fiind un instrument complementar, dar nu întotdeauna un substitut pentru intervenția directă.
Siguranța rutieră și coordonarea instituțională
Avocatul Poporului subliniază că reforma administrației publice nu trebuie privită exclusiv prin prisma reducerii numărului de instituții sau de posturi. Raportul tematic al OAP privind siguranța rutieră a evidențiat fragmentarea competențelor între mai multe autorități și lipsa unei structuri care să asigure coordonarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și intervențiilor din domeniu. În acest context, Avocatul Poporului a susținut crearea unei Agenții pentru Siguranța Rutieră. Exemplul demonstrează că, în funcție de problemele constatate, eficientizarea administrației poate presupune nu doar reducerea sau comasarea unor structuri, ci și consolidarea unor capacități, concentrarea responsabilităților sau crearea unor mecanisme instituționale specializate. Obiectivul trebuie să fie funcționarea mai eficientă a statului și menținerea capacității acestuia de a preveni riscurile și de a proteja drepturile omului.
Reorganizarea administrației publice ar trebui să pornească de la analiza funcțiilor și a problemelor existente în fiecare domeniu și să urmărească creșterea eficienței serviciilor, fără diminuarea mecanismelor de control și responsabilizare, inclusiv în raport cu entitățile din sectorul privat. În unele cazuri, soluția poate fi comasarea sau reducerea unor structuri, iar în altele – consolidarea capacităților ori instituirea unui mecanism instituțional distinct, atunci când acesta este necesar pentru îndeplinirea efectivă a obligațiilor statului, asigurarea bunei guvernări și protecția drepturilor omului
Astfel, Avocatul Poporului îndeamnă Guvernul:
1. să revizuiască măsurile de reformare a administrației publice centrale, recurgând la o amplă analiză a situației de facto privind atribuțiile și activitatea autorităților/instituțiilor publice și la evaluarea riscurilor și impactului pe termen scurt și lung al reformei asupra drepturilor omului și bunei guvernări. Principiile necesității, proporționalității și bunei guvernări ar trebui să stea la baza inițiativei de restructurare;
2. să prezinte public conceptul intenției de restructurare a autorităților administrației publice centrale și să ofere termen pentru dezbateri, consultări cu părțile implicate în proces;
3. în cazul în care, în urma procesului de reorganizare, vor fi necesare disponibilizări de personal, să elaboreze un plan al acțiunilor aferente acestora, care să fie pus în aplicare nu mai devreme de primăvara anului 2027, pentru a evita situația în care persoanele disponibilizate rămân fără loc de muncă în ajunul sezonului rece;
4. să întocmească un plan de reprofilare/instruire gratuită, precum și de reangajare a persoanelor;
5. să elaboreze metodologia de evaluare ex-post a reformei.
