Gradul mare de vulnerabilitate după atingerea majoratului, atitudine discriminatorie și stigmatizantă din partea societății, probleme de sănătate, comportamente deviante și delicvente, lipsa posibilității financiare de a-și continua studiile sunt cele mai mari dificultăți cu care se confruntă copiii lipsiți de îngrijire părintească. Aceste și alte concluzii au fost făcute publice de către Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, în cadrul unei conferinței de presă on-line, ținute pe 22 decembrie curent, la care au fost prezentate rezultatele Raportului tematic privind monitorizarea respectării drepturilor copiilor rămași fără ocrotire părintească.
În urma elaborării raportului s-a stabilit că 28% dintre copiii din Republica Moldova trăiesc sub limita pragului sărăciei, iar alții 100,000 – foarte aproape de limita sărăciei. Doar 63% din copiii moldoveni trăiesc cu ambii părinţi, iar 11% nu locuiesc cu niciunul dintre părinţii biologici. Cauzele care duc la separarea copilului de familia sa sunt diverse, printre care decesul părinților, abandonul voluntar al copilului, separarea voluntară de copil, plecarea peste hotare a ambilor părinți, separarea intenționată a copilului de familie de către serviciile de protecţie – decăderea din drepturi părintești și părinți inapți de a întreține și educa propriii copii.
Ombudsmanul Copilului a constatat că doar o treime din numărul total al copiilor ai căror părinți sunt plecați peste hotare au anunțat despre acest lucru autoritatea tutelară și instituită tutelă.
Mai Bănărescu a semnalat despre lipsa unei rețele de specialiști care să monitorizeze, să susțină și să protejeze acești copii. În anul 2017 au fost angajați 19 specialiști în domeniul, în 850 de primării atribuțiile specialistului pentru protecția drepturilor copilului sunt exercitate de către asistentul social comunitar, iar în 8 primării nu este angajat nici unul, nici altul.
Conform datelor colectate, în prezent în țară sunt 1310 copii înregistrați cu statut temporar rămași fără ocrotire părintească. Dintre aceștea 617 fete și 693 băieți. Predomină copii din regiunea rurală (aproximativ 75%) față de cei din localități urbane (25%). Aproximativ 79% dintre acești copii (1030 copii) sunt de vârstă școlară (7-18 ani).
În perioada 2014-2018, în Republica Moldova au fost aplicate mai multe forme de protecție de către autoritățile tutelare, printre care adopție, tutelă/curatelă, asistență parentală profesionistă, reintegrare în familia lărgită, reintegrarea în familia biologică, plasament într-un serviciu de tip rezidențial, serviciu social Casa de copii tip familial.
În Raport se constată lipsa unor mecanisme și instrumente legale eficiente, existența unui număr mare de cazuri raportate de către autorități cu referire la părinții care nu își respectă obligațiile, insificiența formelor de protecție a copilului rămas fără ocrotire părintească, îndemnizațiile mici care nu acoperă necesarul cheltuielilor pentru un copil, că procedura aplicată în instanța de judecată este anevoioasă și îndelungată. S-a mai stabilit implicarea insuficientă sau chiar eschivarea multor autorități publice locale, activitatea redusă a echipelor multidisciplinare și insuficiența specialiștilor calificați, că nu există o evidență permanentă și centralizată a copiilor rămași fără ocrotire părintească, nu sunt posibilități pentru îngrijirea adecvată și plasamentul copiilor cu dezabilități severe.
Ombudsmanul Copilului a recomandat autorităților publice elaborarea unui plan cu privire la măsurile care trebuie întreprinse pentru protejarea drepturilor copiilor din aceste categorii; înăsprirea prevederilor legislative; crearea unui sistem de obligare și responsabilizare a părinților care pleacă peste hotare pe perioade îndelungate la muncă; elaborarea și aprobarea Regulamentului cadru cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului de tutelă-curatelă. Maia Bănărescu a mai pledat pentru revizuirea prevederilor pentru procedura de aplicare și analiză în instanță a dosarului pentru stabilirea statutului copilului aflat în situații de risc, responsabilizarea consiliilor raionale pentru alocare de resurse și posibilități pentru extinderea formelor de protecție socială a copiilor rămași fără ocrotire părintească.
Se mai propune crearea unui serviciu integrat de asistență oferită copiilor rămași fără ocrotite părintească, dezvoltarea unei baze de date unificate pentru evidența centralizată a acestor copii, majorarea salariilor și alocațiilor pentru întreținerea copiilor în serviciile sociale de tip familial, dezvoltarea suportului pentru copiii și tinerii ieșiți din plasament, crearea centrelor de zi sau centre temporare pentru copiii din familii vulnerable, serviciilor de plasament de urgență, serviciul de Răgaz etc.
Raportul tematic privind monitorizarea respectării drepturilor copiilor rămași fără ocrotire părintească a fost elaborat de către Rodica Gramma, doctor, conferențiar universitar la Școala de Management în Sănătate Publică, la inițiativa Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu.
Raportul a avut drept scop monitorizarea implementării Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului în Republica Moldova pentru a determina problemele existente la nivel de sistem în asigurarea unei asistențe adecvate categoriilor de copii aflați în situație vulnerabilă și a identifica riscurile majore existente pentru încălcarea drepturilor copilului.
