În contextul educației juridice a elevilor și studenților și al săptămânii informaționale anunțate privind prevenirea traficului, Reprezentanța Oficiului Avocatului Poporului de la Comrat a desfășurat în zilele de 20 și 21 octombrie două întruniri: una cu elevii clasei a VIII-a „A” la subiectul „Prevenirea traficului de ființe umane” la Liceul „Dimitri Caracioban” din Comrat și una cu studenții Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Comrat.
Svetlana Mironova, șefa Reprezentanței Oficiului Avocatului Poporului de la Comrat, i-a invitat pe tineri să discute posibilitatea existenței traficului atât în lume, cât și în Republica Moldova.
Mulți dintre participanți considerau că în Republica Moldova traficul de ființe umane nu există și nu poate exista, întrucât fenomenul ar fi caracteristic doar perioadelor trecute și altor țări. Ca răspuns, șefa Reprezentanței a dat exemple din activitatea de protecție a drepturilor omului tocmai din Republica Moldova.
În prezentarea sa, Svetlana Mironova a analizat împreună cu participanții la întâlniri conceptul de „trafic de ființe umane”, etapele și căile de realizare a traficului. O atenție deosebită a fost acordată regulilor de comportament sigur: la ce tinerii trebuie să fie atenți când se înscriu la studii, când încheie un contract de muncă și pur și simplu când călătoresc în altă țară.
Activitatea cu studenții a fost construită ca un atelier practic, iar studenții nu au ascultat o prelegere, ci au îndeplinit ei înșiși sarcini. Întrunirea a început cu o activitate de încălzire: „Mit sau fapt?”. Studenții și-au verificat cunoștințele despre traficul de ființe umane și au dezbătut percepțiile greșite răspândite: de exemplu, că traficul este întotdeauna legat de trecerea frontierei sau că victimele acestuia sunt doar femei.
Apoi, participanții au lucrat în grupuri la sarcina „Constructorul componenței infracțiunii”. Ei au analizat situații reale și au stabilit unde există semne ale traficului de ființe umane (acțiune, mijloc, scop de exploatare) și unde este vorba de fapte conexe, de exemplu, un litigiu de muncă sau organizarea migrației ilegale. Studenții și-au exersat capacitatea nu doar de a recunoaște traficul, ci și de a nu-l confunda cu ceea ce nu este trafic.
Cea mai intensă parte a fost jocul de rol „Ruta Anei”. Grupurile au reprezentat diferite servicii: poliția și procuratura, echipa multidisciplinară de asistență, avocatul victimei, OSC și comunitatea locală. Fiecare dintre ele trebuia să-și construiască acțiunile pe întregul parcurs al victimei: de la identificare și sesizare până la asistență, protecția drepturilor, procesul penal și reintegrare. Pe parcursul jocului, participanților li s-au propus „întorsături de situație” neașteptate, care impuneau luarea rapidă a deciziilor. Printre ele: refuzul victimei de a depune mărturii, principiul neretrogradării (nepedepsirii), protecția confidențialității și amenințările la adresa familiei acesteia.
În cadrul activității „Locul de muncă de vis”, studenții au învățat să recunoască „semnalele de alarmă” din anunțurile de angajare peste hotare: plata exagerată fără calificare, graba, reținerea documentelor, datoriile pentru drum. Fiecare grup a pregătit un avertisment pentru colegi sub forma unei postări pentru rețelele sociale. Apoi, studenții au discutat modificările legislative preconizate, legate de armonizarea cu dreptul Uniunii Europene, și au participat la un blitz-quiz.
Întrunirile s-au desfășurat în formatul unei discuții libere și interesante asupra tuturor subiectelor anunțate.
