Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a examinat proiectul de lege nr. 224 din 4 octombrie 2019 privind modificarea unor acte legislative, elaborat de către un grup de deputați, care se referă la asigurarea protecției cadrelor didactice împotriva amenințărilor și acțiunilor de violență îndreptate împotriva lor, precum și proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, elaborat de către reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), prin care se propune completarea Codului educației cu un capitol nou – ”Prevenirea și eliminarea violenței și a hărțuirii sexual în instituțiile de învățământ”. Având în vedere că ambele proiecte au același scop – diminuarea violenței în instituțiile de învățământ, Ombudsmanul Copilului pledează pentru comasarea propunerilor din cele două inițiative legislative.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului susține inițiativa de completare a Codului educației cu prevederi care ar contracara și preveni orice formă de violență în instituțiile de educație. În opinia Maii Bănărescu, completarea articolului 7 din Codul educației cu principiul non-violenței în procesul de educație va determina elaborarea reglementărilor specifice cu privire la interzicerea oricăror forme de violență și pentru toți subiecții din spațiul școlar (elevi, părinți, pedagogi, psihologi și alte persoane angajate cu meserii nepedagogice). Astfel, Ombudsmanul consideră că proiectul urmează să conțină completarea art. 7 cu principul nonviolenței în instituțiile de învățământ, cu reglementări juridice incluse în articole distincte care ar interzice orice formă de violență: violență fizică, psihologică, bullying, abuz, hărțuirea și exploatarea sexuală etc. și împotriva tuturor subiecților din mediul școlar.
În același timp, Maia Bănărescu e de părere că unele propuneri de modificare a legislației contravin interesului superior al copilului, principiilor fundamentale ale educației, idealului educațional, precum și condiției de asigurare a unui mediu protector/prietenos copiilor în cadrul instituțiilor de învățământ.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului consideră inoportună modificarea legislației penale și contravenționale pentru “asigurarea protecției cadrelor didactice împotriva amenințărilor și acțiunilor de violență îndreptate împotriva acestora”. În opinia Ombudsmanului Copilului, modificările propuse nu vor contribui la reducerea violenței și crearea unui mediu școlar sigur/respectuos pentru fiecare copil. De asemenea, este inadmisibilă profilarea statutului de copil-agresor în raport cu cadrul didactic. “Copilul abuzator de natura/ființa sa reprezintă el însuși o victimă a unui act de violență ori a circumstanțelor de dezvoltare și astfel necesită măsuri de remediere pentru a depăși situația de risc”, susține Maia Bănărescu.
Ombudsmanul Copilului crede că modificările propuse la acest subiect nu vor aduce o protecție suplimentară cadrului didactic, având în vedere că legea penală și contravențională prevede atragerea la răspundere pentru faptele comise asupra tuturor persoanelor, indiferent care este statutul acestora și fără deosebire de rasă, naționalitate, limbă, religie, sex, apartenență politică, avere, origine socială sau de orice altă situație. Legiuitorul a prevăzut vârsta atragerii la răspundere a copilului și faptele pentru care este încriminată abaterea.
Ombudsmanul Copilului mai menționează că sarcina cadrelor didactice este de a implementa programul școlar și planurile de lecție, dar și să facă față cerințelor sociale ale școlii într-o manieră care să ofere “înțelegere, promovare și corectitudine”. Or, însușirea valorilor de către copii/tineri, presupune în primul rând, exemplu de bună practică a cadrelor didactice.
Maia Bănărescu mai amintește de faptul că a abordat constant problema violenței și abuzului în instituțiile de învățământ în rapoartele privind respectarea drepturilor omului/copilului în Republica Moldova. Ombudsmanul Copilului constată că există insuficiente date oficiale care să indice proporțiile reale ale acestui fenomen, faptul fiind cauzat de ratele nesemnificative de raportare a cazurilor și camuflarea acestora de către cadrele didactice. Cele mai importante cauze ale violenței în școală includ, pe lângă factorii familiali, socio-economici sau individuali, o serie de alte cauze. Este vorba despre lipsa unui nivel adecvat de conștientizare a pericolului violenței în rândurile elevilor, a unor strategii didactice și/sau decizii manageriale eficiente, informarea defectuoasă despre obligațiile instituției de învățământ a cadrelor didactice, personalului auxiliar, elevilor, părinților. De asemenea, se face resimțită lipsa serviciilor de reabilitare a victimelor și a abuzatorilor, dar și lipsa cadrului legal în domeniul de prevenire a comportamentului psiho-emoțional complex al copiilor.
Maia Bănărescu se referă și la nerespectarea Instrucțiunii privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistența și monitorizarea copiilor victime şi potențiale victime ale violenței, neglijării, exploatării şi traficului, precum și activitatea inoperantă a Mecanismului intersectorial din domeniile asistenței sociale, educației, ocrotirii sănătății, organele de drept, prevăzut de Legea privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți, nr. 140 din 14 iunie 2013.
Ombudsmanul Copilului reiterează că statul și-a asumat obligația, conform prevederile art. 19 din Convenția ONU cu privire la drepturile сopilului, de a întreprinde toate măsurile legislative, administrative, sociale și educative pentru a proteja copii de orice formă de violență, vătămare sau de abuz fizic sau mintal, de abandon sau neglijență. Obligația statului de a ocroti inviolabilitatea persoanei copilului, protejându-l de orice formă de exploatare, discriminare, violenţă fizică şi psihică, este prevăzută și în prevederile art. 6 din Legea privind drepturile copilului și art. 135 din Codul educației.
Ombudsmanul Copilului va prezenta în Parlament opinia sa privind cele două inițiative de modificare a cadrul normativ la subiectul violenței în școală.
