Oficiul Avocatului Poporului pledează pentru clarificarea formulei Mecanismului național de prevenire a torturii, dar nu pentru înlăturarea societății civile din activitatea MNPT. Instituția Ombudsmanului propune desemnarea Avocatului Poporului în calitate de Mecanism național de prevenire a torturii, cu antrenarea reprezentanților societății civile și specialiștilor în diverse domenii în activitatea acestuia.
Propuneri în acest sens au fost avansate de către Oficiul Avocatului Poporului în contextul procesului de modificare a Legii nr. 52 cu privire la Avocatul Poporului, pentru asigurarea corespunderii acesteia cu standardele de domeniu recunoscute la nivel internațional. Recomandări în acest scop au fost făcute de către mai multe foruri ale ONU, ale Consiliului Europei (Consiliul ONU pentru drepturile omului, organele convenționale ale ONU, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei, Directoratul general Drepturile Omului și Statul de Drept al Consiliului Europei), de către Subcomitetul pentru Acreditare al Alianței Globale a Instituțiilor Naționale de Protecție a Drepturilor Omului (GANHRI) în cadrul sesiunii din 14-18 mai 2018, Geneva.
La solicitarea Ministerului Justiției, Oficiul Avocatului Poporului și-a prezentat viziunea privind structura și funcționarea MNPT din țara noastră[1], în baza experienței de peste 10 ani de activitate a acestuia în Republica Moldova, a recomandărilor Directoratului general Drepturile Omului și Statul de Drept (Directoratul pentru Drepturile Omului) al Consiliului Europei, precum și ale altor experți internaționali.
Lacunele legislative cu privire la constituirea și funcționarea Mecanismului național de prevenire a torturii au fost evidențiate în Avizul[2] Directoratului general Drepturile Omului și Statul de Drept (Directoratul pentru Drepturile Omului) al Consiliului Europei, elaborat în urma unei analize detaliate a Capitolului V din lege, care reglementează organizarea activității de prevenire a torturii. Potrivit acestui document ”Problemele apărute în legătură cu dispozițiile legale actuale sunt legate mai degrabă de aspecte fundamentale de conținut și structură a acestora, decât de conformitatea generală cu standardele internaționale. Astfel, unele dispoziții din lege se referă la Consiliul pentru prevenirea torturii ca fiind o entitate juridică separată care exercită mandatul de Mecanism național de prevenire a torturii. Însă, alte dispoziții fac referire la Avocatul Poporului ca fiind MNPT. Problema esențială – cine este mecanismul național de prevenire a torturii în Republica Moldova – nu este o chestiune de formalitate, ci o chestiune esențială de claritate juridică, responsabilitate și obligativitate, care nu a fost soluționată”.
Potrivit Avizului, ”este esențial ca MNPT și societatea civilă, în special ONG-urile, să conlucreze strâns, ceea ce presupune o atmosferă de respect reciproc și predispoziția ambelor părți de a coopera. Pe de altă parte, există argumente puternice împotriva asumării de către reprezentanții societății civile (ONG-uri) a răspunderii pentru exercitarea unor funcții publice. În principiu, acest lucru poate fi considerat a fi în contradicție cu specificul ONG-urilor și creează situaţii ambigue în relaţia dintre Avocatul Poporului ca instituție de stat și ONG-uri ca reprezentanți importanți ai societății civile. De asemenea, acest lucru ridică probleme practice foarte complicate cu privire la procesul decizional din cadrul MNPT”.
De asemenea, la formularea propunerilor privind structura MNPT, Oficiul Avocatului Poporului a ținut cont și de criteriile privind asigurarea gradului de independență funcțională, operațională și financiară a instituției, nivelul și procedura de finanțare, dat fiind că din această perspectivă structura actuală a NPM-ului din Republica Moldova afectează principiile expuse supra.
Astfel, Oficiul Avocatului Poporului propune următoarea formulă a MNPT:
Avocatul Poporului va exercita atribuția de MNPT, fiind asistat de către
- o subdiviziune structurală distinctă a OAP;
- reprezentanți ai societății civile (consultanți) care vor activa în baza unor contracte negociate;
- specialiști și experți independenți în diferite domenii.
Consultanții și experții își vor desfășura activitatea de prevenire a torturii în baza principiilor independenței, imparțialității, obiectivității și confidențialității și se vor bucura de garanțiile de inviolabilitate stabilite pentru Avocatul Poporului. Efectuarea vizitelor, remunerarea consultanților și experților va fi finanțată din bugetul Oficiului Avocatului Poporului.
Condițiile de eligibilitate pentru consultanți și specialiști/experți, atribuțiile, drepturile și obligațiile lor, modul de organizare a activității de prevenire a torturii vor fi stabilite în Regulamentul aprobat de Avocatul Poporului.
Formula propusă ia în calcul condițiile actuale ale Republicii Moldova, activitatea MNPT în perioada 2008-2018. Prin aceasta va fi asigurată continuitatea activității de prevenire a torturii și realizarea plenară a tuturor angajamentelor statului potrivit Protocolului opțional la Convenția ONU împotriva Torturii, cu implicarea societății civile în acest proces. Or, instituția corespunde întru totul Principiilor de la Paris – cerință obligatorie instituită și pentru Mecanismele naționale de prevenire a torturii.
În partea ce ține de membrii actuali ai Consiliului pentru prevenirea torturii, se propune ca aceștia să-și continue activitatea de prevenire a torturii, fiind contractați în calitate de consultanți. Pe această cale va fi asigurată continuitatea activităților și, totodată, va fi asigurată durabilitatea investițiilor făcute pentru instruirea și consolidarea capacităților lor.
Totodată, este de menționat că la 13.11.2008 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 235 privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituțiile care asigură detenția persoanelor. Această lege încurajează reprezentanții societății civile, inclusiv cei care își desfășoară activitatea în regiuni, să monitorizeze respectarea drepturilor omului în instituțiile care asigură detenția persoanelor pe principiile voluntariatului, independenței, egalității și legalității. Rezultatele monitorizărilor efectuate în baza acestei legi vor fi valorificate prin intermediul Oficiului Avocatului Poporului. Instituția Ombudsmanului consideră necesară revizuirea legii în cauză pentru a asigura aplicarea ei eficientă.
Însă, în situația în care legiuitorul va considera inoportună propunerea Oficiului Avocatului Poporului cu privire la formula Mecanismului național de prevenire a torturii, Instituția Ombudsmanului va insista asupra înființării unui nou organism specializat în prevenirea torturii în afara Oficiului Avocatului Poporului, după cum s-a procedat în 14 state din cele 68 care au creat NPM-uri, fără atragerea resurselor umane și financiare ale acestuia. Or, în exercitarea mandatului Avocatul Poporului este în drept să monitorizeze situația privind respectarea drepturilor omului în locurile de detenție, precum și să prezinte rapoarte independente către structurile ONU și fără calitatea oficială de Mecanism național de prevenire a torturii.
Avocatul Poporului își anunță deschiderea pentru efectuarea unui schimb larg de opinii pe marginea propunerilor avansate referitoare la structura MNPT-ului pentru ca acestea să fie corect înțelese și interpretate.
[1] http://ombudsman.md/wp-content/uploads/2019/08/nota-inf-modificare.pdf
[2] Avizul Directoratului general Drepturile Omului și Statul de Drept (Directoratul pentru Drepturile Omului) al Consiliul Europei privind Legea nr. 52 din 3 aprilie 2014 a Republicii Moldova cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) Capitolul V, Mecanismul național de prevenire a torturii, Ref DGI (2015) 25 din 28 noiembrie 2015, http://www.coe.md/images/stories/Articles/CJR-Project/npm_omb_law_md_opinion_ro.pdf
