Integrarea socială, dar și în sistemul de educație a copiilor cu cerințe educaționale speciale are loc. Însă se atestă rezerve în ceea ce ține de integrarea copiilor cu tulburări din spectrul autist, copiilor cu deficiențe de auz și de vedere. Mulți dintre copiii cu probleme de sănătate mai sunt instituționalizați, neexistând un cadru legal clar cu privire la dezinstituționalizarea lor. Declarațiile au fost făcute de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, într-un interviu pentru IPN.
Maia Bănărescu a menționat că copiii cu autism, cei cu deficiențe de vedere și de auz nu sunt complet integrați în societate și nici în sistemul de educație. Și această problemă a fost discutată pe platforma Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului. Noua Strategie pentru protecția copilului, care urmează să fie elaborată, se va axa pe aspectul dezinstituționalizării acestor copii și pe integrarea lor.
Maia Bănărescu
La un alt aspect legat de educație, ombudsmanul spune că, la această etapă, calitatea predării disciplinei care se referă la drepturile copiilor lasă de dorit și se axează mai mult pe aspectul teoretic, care nu întotdeauna este pe înțelesul copiilor. Copiii parcă au auzit despre drepturile pe care le au, dar nu le înțeleg până la urmă. Când le pui întrebări despre existența sălii de sport în instituția în care învață, a echipamentelor sportive sau despre calitatea predării, copiii își manifestă nemulțumirea, fără să înțeleagă că este, de fapt, vorba despre dreptul la educație.
În cadrul discuțiilor cu avocatul poporului, elevii frecvent se plâng pe volumul mare de teme. Maia Bănărescu menționează că o reușită este că, cel puțin elevilor din clasele mici, nu le mai sunt date teme pentru acasă, cu excepția unor proiecte. Este important copiii să fie învățați să vorbească despre problemele pe care le au. Pregătirea copiilor pentru a deveni cetățeni activi, care își cunosc drepturile, pornește din școală. La fel, e bine să se înțeleagă că copiii au drepturi și responsabilități. Anume responsabilități, și nu obligații, cum au adulții.
Referindu-se la redeschiderea grădinițelor, cerută prin mai multe petiții online de părinți, avocatul poporului a menționat că opinia sa balansează între asigurarea dreptului copilului la educație și între interesul superior al copilului legat de sănătate. În viziunea sa, reluarea activității grădinițelor trebuie decisă cu mare grijă, pentru că persistă riscuri enorme. Și situația este destul de complexă reieșind din faptul că există un șir de măsuri care trebuie respectate. Situația este complicată inclusiv pentru că e greu să impui copiilor aceste norme. Or, copiii sunt mai afectuoși, nu știu să respecte distanța socială și există riscul că ei să se îmbolnăvească unul de altul, apoi să ducă virusul și acasă. Autoritățile trebuie să cântărească foarte bine și să ia o decizie în interesul superior al copilului.
Interviul „1 iunie – Ziua Internațională a Copilului. Copiii au drepturile lor” face parte din proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”.
