Probleme vizînd calitatea serviciilor medicale pentru copii născuți prematur, discutată de către Ombudsmanul Copilului și experți, factori de decizie în domeniu
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a discutat cu factori de decizie și cu experți diverse probleme ce țin de acordarea serviciilor medicale în cazul copiilor născuți prematur.
Schimbul de opinii a avut loc pe 31 mai 2019 în cadrul mesei rotunde „Problemele prematurității în Republica Moldova: realizări și acțiuni pentru identificarea soluțiilor”, organizată de către Ombudsmanul Copilului în colaborare cu Asociația Națională a copiilor născuți prematur din Republica Moldova „Vitae”. Obiectivul principal al mesei rotunde a fost evaluarea acțiunilor întreprinse de autorități urmare a adoptării Rezoluției conferinței „Prematuritatea în Republica Moldova: provocări și oportunități” din 14 noiembrie 2018.
La discuții au participat reprezentanții Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ai Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, ai Companiei Naționale de Asigurări Sociale, Biroului National de Statistică, IMPS Institutul Mamei și Copilului, ai societății civile, UNICEF Moldova.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a subliniat că în prezent sistemul medical nu asigură întotdeauna servicii de calitate pentru nou-născuți, în particular pentru cei născuți prematur. Acest lucru se întâmplă inclusiv din cauza dotării inadecvate cu utilaj și echipament necesar. Avocatul Poporului consideră că achizițiile pentru dotarea spitalelor trebuie să fie realizate pornind de la interesele copilului și nu în funcție de lipsa problemelor bugetare.
Șefa Direcției protecția drepturilor copilului de la Oficiul Avocatului Poporului, Tamara Tentiuc, a evidențiat mai multe probleme legate de respectarea drepturilor copiilor la ocrotirea sănătății. Ea a vorbit în particular despre accesul dificil la serviciile medicale a copiilor, lipsa utilajului medical, instruirea ineficientă a cadrelor medicale. „De multe ori utilajele medicale stau în depozite sau nu sunt utilizate corect deoarece angajații spitalelor nu știu cum să le utilizeze, fie că nu cunosc limba, opțiunile fiind scrise într-o limbă străină, fie nu au pregătirea necesară pentru a le utiliza, spune Tamara Tentiuc”.
Îngrijorări privind calitatea serviciilor medicale, condițiile în care sunt tratați copiii născuți cu masă mică, riscurile la care sunt supuși aceștia acasă după externare au fost exprimate și de către reprezentantul UNICEF Moldova, Angela Capcelea. Ea a relevat că, potrivit datelor UNICEF, 80% din copiii născuți cu masă mică au șanse mai mici de supraviețuire, de aceea autoritățile trebuie să investească în acest domeniu pentru a reduce rata mortalității în rândul copiilor nou-născuți.
Problema condițiilor inadecvate a serviciilor medicale în perioada pre- și postnatală rămâne în vizorul AO „Vitae”. Aza Onica, președintele asociației a vorbit despre calitatea proastă a utilajelor și materialelor medicale (seringi, plasture, medicamente).
Oficiul Avocatului Poporului a realizat un studiu despre calitatea utilajelor medicale, care a arătat că acestea, în mare parte sunt învechite și nu corespund normelor. Șefa Direcției politici şi legislație, Svetlana Rusu, și consultantul principal, în Direcţia gestionarea şi investigarea cererilor, Elena Cernăuţeanu, au vorbit despre constatările din studiu privind starea și dotarea cu utilaje, dar și despre condițiile în care sunt tratați copiii născuți prematur. Potrivit afirmațiilor reprezentanților OAP, copiii frecvent nu au acces la serviciile medicale de urgență deoarece ambulanțele nu sunt dotate cu utilajele necesare.
Un alt risc la care sunt supuși copiii este că aceștia pot rămâne orbi pe viață deoarece în spitale lipsesc aparatele necesare pentru fotografierea fundului de ochi (RET-CAM) pentru evaluarea adecvată a stării retinei și depistarea la timp a necesității efectuării operațiilor laser în cazul unor coagulări. De această părere este doctorul oftalmolog, Corina Magdei.
Pe de altă parte, inginer-coordonator, Departamentul bioinginerie medicală de la IMPS Institutul Mamei și Copilului, Pavel Timotin, afirmă că anual bugetul alocat pentru procurarea utilajelor este în creștere. Cu toate acestea, necesitățile cresc din cauza gradului înalt de uzură a aparatelor existente, iar, pe de altă parte, este necesară procurarea unor utilaje noi care ar permite introducerea noilor metode de investigații și tratament.
O altă problemă abordată la masa rotundă a fost lipsa accesului pacienților la informații. Svetlana Salina a vorbit despre coșmarul prin care a trecut în perioada sarcinii – erori medicale, lipsă de informații, naștere prematură, pierderea copilului. „Mi-au spus – copilul tău a murit, gata! De parcă mi-ar fi spus că te doare un pic capul, du-te și ia un paracetamol”. Părintele a spus că nu a avut acces la informații, nu a beneficiat de asistența unui psiholog. Ea nu numai că nu știa ce se întâmplă cu copilul ei, despre starea sa de sănătate, dar s-a confruntat cu indiferența și lipsa de sprijin elementar din partea medicilor. La finele mesei rotunde a fost elaborată o Rezoluție care va fi transmisă instituțiilor de resort spre examinare.
