Acum o săptămână un nou caz de violență printre minori a scandalizat opinia publică prin cruzimea de care au dat dovadă agresorii față de colega lor, modul arogant de manifestare a acestora și lipsa de respect față de demnitatea umană. Cazul a fost reflectat pe larg în mass-media, comentat pe rețelele de socializare iar instituțiile de resort au intervenit pentru examinarea incidentului și pedepsirea vinovaților.
În mod evident Avocatul Poporului pentru drepturile copilului condamnă orice manifestare de violență printre minori, împotriva lor, fenomenul bullyng-ului în ansamblu și reiterează în context necesitatea implementării eficiente a mecanismelor de protecție împotriva oricăror abuzuri în privința elevilor în sistemul educațional.
Ceea ce a urmat după producerea incidentului menționat îi trezește Ombudsmanului Copilului însă în egală măsură îngrijorări pentru că denotă prezența unor probleme grave ce țin de modul de abordare a subiectului atît din partea unor persoane private, cât și a unor funcționari, demnitari, jurnaliști, formatori de opinie.
Cazul a stârnit un val de mesaje și comentarii, care, pe de o parte, au condus la revictimizarea minorei care a avut de pătimit, menținerea ei în atenția publică, și, pe de altă parte, au trezit ură și intoleranță față de minorele agresoare. Acestea din urmă au săvârșit acțiuni care sunt investigate de organele de drept și vor fi sanționate/atrase la răspundere conform prevederilor legale. În context, Ombudsmanul precizeză că pedepsirea unui copil prin excluderea acestuia din sistemul de educație este o gravă încălcare a drepturilor copilului la educație dat fiind că principiile garantate de Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și normele Codului de Educație prevăd expres că ”elevii din învăţămîntul obligatoriu nu pot fi exmatriculaţi”
Maia Bănărescu atrage atenția asupra faptului că persoanele implicate în acest incident sunt copii, care au dreptul de a fi tratați conform vârstei și normelor existente pentru asemenea situații. Autoritatile urmează să intreprinda mãsurile corespunzãtoare pentru refacerea fizicã și psihologicã și reintegrarea socialã a copilui-victimã, inclusiv acordarea asistenței psihologice abuzatorului.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului consideră, de asemenea, că în unele cazuri reprezentanții mass-media au exagerat cu prezentarea imaginilor video, nu au respectat întocmai normele Codului deontologic și regulile de prezentare a subiectelor în care sunt vizați copiii. Au fost făcute publice instituțiile de educație, nu au fost bruiate fețele persoanelor implicate, fapt care a permis identificarea copiilor, au fost divulgate datele cu caracter personal ale minorilor. Totodată, difuzarea în repetate rînduri a imaginilor video cu acest caz ar poate avea ca și efect încurajarea comportamentului agresiv.
Maia Bănărescu apreciază drept inadecvată reacția managerului instituției de educație la evenimentul produs, care nu a inițiat procedura de investigare a cazului ”ca să nu trezească panică în liceu”. Aceasta urma să înregistreze imediat incidentul și să-l examineze conform metodologiei de aplicare a procedurii de organizare instituțională și de intervenție a lucrătorilor instituțiilor de învățîmânt în cazurile de abuz, exploatare, trafic al copiilor.
În experiența sa de activitate, în particular la examinarea cererilor privind încălcarea drepturilor copilului urmare a abuzurilor și atentarea la viața psihică și fizică a copiilor/elevilor în cadrul instituțiilor educaționale, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a stabilit existența mai multor cazuri în care managerii instituțiilor publice de învățământ, frecvent ezită să examineze cazurile de violență și abuz, preferând să le mușamalizeze. Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a ajuns la concluzia că, deși statul a creat mecanisme de protecție împortiva oricăror forme de violență în instituțiile de învățământ, acestea nu sunt aplicate la modul corespunzător.
În opinia Ombudsmanului Copilului, este extrem de importantă abordarea educației prin prisma drepturilor copilului, astfel încât ultimul să se simtă în siguranță atunci când se află în custodia instituțiilor de învățământ, iar pentru aceasta este nevoie de consolidarea eforturilor autorităților publice de protecție a copilului, a cadrelor didactice și de conducere a instituțiilor de învățământ, a psihologilor, a părinților și desigur a copiilor, în procesul de identificare, prevenire și soluționare a cazurilor conflictuale ce prezumă forme de violență și abuz.
Maia Bănărescu consideră necesar ca personalul de conducere a instituțiilor educaționale să acționeze prompt, implementând în mod urgent mecanismul de identificare, evaluare, referire, asistență și monitorizare a copiilor victime și potențiale victime ale violenței, neglijării, exploatării, or acesta ar constitui un instrument de protecție a copiilor aflați în astfel de situații garantat de autoritățile statului.
Ombudsmanul Copilului recomandă asigurarea eficientă a managementului situațiilor de conflict în instituțiile de învățământ; sensibilizarea, informarea și comunicarea eficientă cu părinții referitor la organizarea procesului educațional; crearea unor medii prietenoase de învățare și dezvoltare pentru copii, atât la nivel individual, cât și de grup, precum și realizarea acțiunilor intersectoriale privind identificarea, prevenirea, raportarea și diminuare a oricăror forme de violență față de copii.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului reamintește tuturor actorilor implicați în procesul de soluționare a cazurilor de conflict că aceștia trebuie să aplice proceduri de intervenție blânde, astfel încât să nu afecteze și mai mult demnitatea copiilor, ca ei să nu fie persecutați și victimizați, să fie protejați împotriva oricăror discursuri de ură.
Maia Bănprescu îndeamnă reprezentanții legali (părinții/ tutorii, etc.) să acorde mai mult timp copiilor, să dezvolte relații de încredere cu ei și să fie disponibili în momentul în care minorii încearcă să le aducă mesaje despre viața socială și mediul în care aceștea cresc. Ombudsmanul Copilului este ferm convins că gradul înalt de receptivitate al părinților la problemele copiilor, la frustrările interioare ale acestora, atenția acordată acestora și percepția copiilor ca ființe care au nevoie de susținere și protecție în situații de conflict ar diminua formele de abuz și violență. Maia Bănărescu atenționează că manifestarea violenței, oricare ar fi formatul ei, are repercursiuni asupra dezvoltării copilului atât fizic, cât și psihologic.
Conform datelor publicate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în ultimul trimestru al anului 2020 au fost semnalate 3586 de cazuri suspecte de abuz fizic, emoțional, neglijare, exploatare prin muncă, hărțuire sexuală și bullying, iar per total în anul 2020 au fost identificate 6949 de cazuri.[1]
[1] https://mecc.gov.md/sites/default/files/raport_mecc_vnet_sem_i_2020_2021.pdf
