Prezenta declarație este prima intervenire a Avocatului Poporului la o ședință a Consiliului ONU pentru drepturile omului, ceea ce a devenit posibil după reacreditarea din anul trecut a Instituției Naționale pentru Protecția Drepturilor Omului cu statutul A.
Conștientizând importanța prezentării opiniei Ombudsmanului privitor la evoluțiile din domeniul drepturilor omului de la tribuna ONU, nu am ezitat să valorific cu prima ocazie această oportunitate.
Împărtășesc în linii mari îngrijorările exprimate de către Raportorul ONU cu privire la situația apărătorilor drepturilor omului în Republica Moldova.
Cu adevărat, în pofida unui cadru legal național care în general corespunde standardelor internaționale, situația apărătorilor drepturilor omului nu este una foarte bună care le-ar permite să activeze eficient și fără de obstacole.
De asemenea, subscriu observațiilor Raportorului special privitor la provocările și dificultățile cu care se confruntă unii jurnaliști, reprezentanți ai societății civile, avocați sau judecători, care, pentru opiniile lor critice exprimate sau acțiunile în favoarea unor persoane indezirabile autorităților, sunt supuși presiunilor și intimidărilor.
În ultimul timp în Republica Moldova se atestă o degradare a mediului în care activează apărătorii drepturilor omului, cum ar fi ignorarea recomandărilor ombudsmanului și propunerilor societății civile; persecutarea unor judecători pentru deciziile luate în cauzele examinate; crearea de impedimente unor avocați care apără persoane în dosare politic sensibile; îngrădirea accesului la ședințele de judecată, mai ales în cazuri de rezonanță socială și politică; impunerea de bariere pentru accesului jurnaliștilor, în special celor de investigații, la informații de interes public sau amenințarea, intimidarea acestora.
Jurnaliști și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale devin ținta unor campanii de discreditare și de hărțuire. Un exemplu elocvent este cazul Șor, în care primarul din orașul Orhei și-a permis insulte și amenințări inclusiv cu răfuiala fizică la adresa oponenților politici și jurnaliștilor pentru criticile făcute de către aceștia. Am solicitat Procuraturii să intervină conform competenței, însă aceasta nu a găsit temei pentru aplicarea legii penale.
Societatea civilă nu poate influența procesul decizional chiar dacă există o lege cu privire la transparența în procesul decizional și în pofida faptului că există un Consiliul național de participare creat în componența a 30 de ONG-uri, cu scopul de a contribui la adoptarea deciziilor de politici publice care să răspundă intereselor societății.
În prezent suntem martori ai unui regres în Republica Moldova în ceea ce privește asigurarea transparenței decizionale. Despre multe proiecte de legi de o importanța crucială și cu impact enorm asupra drepturilor omului se află la etapa examinării acestora în Guvern. Propunerile formulate pînă la examinarea acestora în Parlament, de regulă, nu sunt luate în considerare de către autorități.
Avînd în vedere concluziile și observațiile preliminare ale Raportorului ONU făcute publice imediat după vizita în Republica Moldova, dar și evoluțiile de ultimă oră, am decis să includ printre prioritățile din activitatea mea ulterioară protecția apărătorilor drepturilor omului. Pe 6 decembrie 2018 Ombudsmanul a organizat un forum al apărătorilor drepturilor omului la care mi-am făcut publică această intenție. Tot atunci am anunțat despre faptul că voi propune deputaților din viitor Parlament adoptarea unei legi cu privire la apărătorii drepturilor omului. În prezenta declarație îmi reafirm intenția de a promova această inițiativă, de a monitoriza situația în care activează apărătorii drepturilor omului și de a le acorda tot sprijinul de care aceștia vor avea nevoie, în limita competențelor de care dispune conform cadrului legal național și Principiilor de la Paris.
În final, doresc să mai fac unele precizări privitor la observațiile Raportorului special legate de independența financiară și capacitatea Oficiului Avocatului Poporului de a-și exercita eficient funcțiile. Urmare a negocierilor purtate cu autoritățile în vara și toamna anului trecut, alocațiile financiare destinate Oficiului Avocatului Poporului pentru anul bugetar 2019 au fost majorate considerabil, acestea fiind în creștere cu 24,6 % față de 2017.
În context, îmi exprim speranța că poate după audierile din 28 februarie curent de la Geneva, dar și întru realizarea aspirațiilor de a obține calitatea de stat membru al Consiliului ONU pentru drepturile omului, autoritățile moldovene vor identifica de asemenea posibilități pentru renovarea sediului Oficiului Avocatului Poporului și salarizarea angajaților instituției în corespundere cu Principiile de la Paris. Odată cu intrarea în vigoare din decembrie 2018 a noii legi a salarizării, nivelul de salarizare a ombudsmanilor și angajaților instituției este inferior celui al conducătorilor și funcționarilor din cadrul altor instituții publice din Moldova.
Mihail COTOROBAI
Avocatul Poporului
din Republica Moldova
