În ultimii ani, Oficiul Avocatului Poporului a examinat numeroase cereri individuale, s-a autosesizat și a desfășurat investigații privind situații în care activitatea unor întreprinderi private sau de stat (care desfășoară activiăți cu caracter econimic), precum și insuficiența mecanismelor de reglementare și control, au generat riscuri sau au condus la încălcarea drepturilor omului.
Investigațiile au vizat un spectru larg de domenii. În materia dreptului la muncă și protecției sociale, Oficiul Avocatului Poporului a examinat cazuri privind neplata salariilor și a contribuțiilor sociale, concedieri ilegale, discriminarea și hărțuirea la locul de muncă, accidente grave și decese în muncă, condițiile de muncă ale lucrătorilor migranți, precum și suspiciuni de exploatare prin muncă și muncă nedeclarată, inclusiv în agricultură, construcții și industria textilă. Au fost investigate inclusiv situații ce au vizat întreprinderi de stat, precum întârzieri sistemice la plata salariilor și neachitarea contribuțiilor sociale. În domeniul dreptului la libertate și siguranță, Oficiul a examinat plângeri privind utilizarea disproporționată a forței și presupuse privări arbitrare de libertate de către companii private de pază. În domeniul dreptului la ocrotirea sănătății, au fost investigate cazuri privind activitatea unor instituții medicale și centre rezidențiale private, inclusiv presupuse internări nevoluntare, lipsa consimțământului informat, mecanisme insuficiente de examinare a plângerilor și respectarea drepturilor pacienților. Totodată, Avocatul Poporului a intervenit în cazuri privind drepturile persoanelor cu dizabilități, inclusiv lipsa accesibilității unor servicii private și de transport auto, precum și în situații ce vizează dreptul la un mediu sănătos și protecția comunităților locale. Acestea au inclus investigații privind extragerea neautorizată a nisipului și a altor resurse minerale, cu impact asupra terenurilor, infrastructurii și ecosistemelor locale, poluarea fonică și a aerului generată de utilizarea frecventă a articolelor pirotehnice, precum și efectele circulației transportului de mare tonaj prin localități asupra siguranței rutiere, infrastructurii și calității vieții locuitorilor. De asemenea, Oficiul a examinat cereri privind impactul activităților economice asupra comunităților locale, inclusiv afectarea dreptului persoanelor de a beneficia de un mediu sănătos, de liniște și de condiții de trai adecvate.
Experiența acumulată demonstrează că multe dintre aceste situații nu reprezintă incidente izolate, ci reflectă provocări sistemice care necesită o abordare coordonată. În ultimii ani, Republica Moldova a făcut progrese importante în consolidarea protecției drepturilor lucrătorilor și modernizarea relațiilor de muncă, inclusiv prin intensificarea măsurilor de combatere a muncii nedeclarate și subdeclarate, consolidarea rolului Inspectoratului de Stat al Muncii, reglementarea activității zilierilor, promovarea egalității de gen și consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a discriminării și hărțuirii la locul de muncă. Aceste eforturi trebuie însă continuate prin consolidarea capacităților instituțiilor cu atribuții de control și supraveghere, inclusiv ale Inspectoratului de Stat al Muncii, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Agenției Naționale Transport Auto, Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și ale altor autorități competente, astfel încât încălcările drepturilor omului să fie prevenite înainte de producerea lor. În egală măsură, mediul de afaceri are nevoie de un cadru normativ clar, predictibil și transparent, bazat pe prevenire, dialog și conformare voluntară, care să încurajeze investițiile responsabile și competitivitatea economică.
Pornind de la experiența cazurilor individuale, în anul 2025, pentru prima dată în Republica Moldova, Oficiul Avocatului Poporului, în parteneriat cu Institutul Danez pentru Drepturile Omului, a elaborat Evaluarea Națională privind Afacerile și Drepturile Omului în Republica Moldova. Studiul reprezintă prima analiză sistemică privind alinierea Republicii Moldova la Principiile Directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind Afacerile și Drepturile Omului și analizează principalele riscuri existente în sectoare precum agricultura, construcțiile, HoReCa, tehnologia informației, întreprinderile de stat, achizițiile publice și regiunea transnistreană.
Evaluarea relevă că aproximativ 20,6% dintre persoanele ocupate activează în economia informală, iar în agricultură și construcții acest fenomen depășește 60%. Totodată, în sectorul HoReCa persistă fenomenul salariilor nedeclarate, iar achizițiile publice – un domeniu care gestionează anual contracte în valoare de peste 13 miliarde de lei – nu includ încă cerințe privind respectarea drepturilor omului de către operatorii economici. Studiul evidențiază, de asemenea, lipsa unui cadru privind diligența necesară în domeniul afacerilor și drepturilor omului, acces limitat la mecanisme eficiente de remediere și necesitatea consolidării responsabilității sociale a întreprinderilor. În total, Evaluarea formulează 47 de recomandări adresate autorităților publice, instituțiilor de control, mediului de afaceri și societății civile, care vizează consolidarea cadrului normativ și instituțional, reducerea muncii informale, promovarea egalității și combaterii discriminării, integrarea standardelor privind drepturile omului în achizițiile publice, consolidarea mecanismelor de remediere și inițierea elaborării unui Plan Național de Acțiune în domeniul afacerilor și drepturilor omului.
Având în vedere aceste constatări, precum și faptul că dezvoltarea economică și atragerea investițiilor reprezintă priorități ale Guvernului Republicii Moldova, iar procesul de aderare la Uniunea Europeană presupune alinierea la standardele europene și internaționale în domeniul afacerilor și drepturilor omului, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a transmis Prim-ministrului Republicii Moldova o scrisoare prin care propune instituirea unui grup de lucru comun în domeniul afacerilor și drepturilor omului.
Grupul de lucru (pilot) este conceput ca o platformă de dialog și cooperare între autoritățile publice, mediul de afaceri, organizațiile patronale și sindicale, mediul academic, societatea civilă și partenerii de dezvoltare. Acesta va contribui la implementarea recomandărilor Evaluării Naționale și recomandărilor/standardelor internaționale, promovarea bunelor practici, consolidarea cooperării dintre instituțiile de control și mediul de afaceri, identificarea unor soluții echilibrate între dezvoltarea economică și respectarea drepturilor omului, precum și la armonizarea politicilor publice cu standardele Uniunii Europene și ale Organizației Națiunilor Unite. Totodată, Grupul de lucru va constitui platforma de inițiere a elaborării primului Plan Național de Acțiune privind Afacerile și Drepturile Omului din Republica Moldova.
Scopul acestei inițiative nu este instituirea unor obligații suplimentare pentru mediul de afaceri și nici crearea unor bariere administrative, ci identificarea unui echilibru între dezvoltarea economică, atragerea investițiilor și respectarea drepturilor omului. Grupul de lucru își propune să contribuie atât la consolidarea standardelor de protecție și a capacităților instituțiilor de control, cât și la crearea unui cadru mai clar, predictibil și transparent pentru mediul de afaceri, bazat pe prevenire, dialog și conformare voluntară. Un astfel de mecanism va permite identificarea unor soluții comune care să stimuleze investițiile și competitivitatea economică, asigurând, în același timp, protecția drepturilor lucrătorilor, respectarea drepturilor consumatorilor, protejarea mediului și a comunităților locale și prevenirea viitoarelor abuzuri.
Promovarea afacerilor și drepturilor omului reprezintă una dintre prioritățile strategice ale Oficiului Avocatului Poporului pentru perioada 2023–2030, iar instituția își reafirmă angajamentul de a contribui, împreună cu autoritățile publice, mediul de afaceri și partenerii de dezvoltare, la consolidarea unui cadru normativ și instituțional care să asigure, în egală măsură, standarde înalte de protecție a drepturilor omului, predictibilitate pentru investitori și un mediu economic competitiv, responsabil și compatibil cu standardele Uniunii Europene.
