Republica Moldova, în calitate de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, este supusă anual unui proces riguros de evaluare realizat de Comisia Europeană reflectat într-un raport de monitorizare. Acest raport analizează nivelul de pregătire al țării pentru negocierea capitolelor Acquis-ului UE și oferă recomandări specifice pentru fiecare domeniu-cheie.
Cel de-al doilea Raport de monitorizare independentă (primul a fost publicat în 2024) evaluează implementarea recomandărilor Comisiei Europene aferente clusterului „Elementele fundamentale” din procesul de aderare. Acesta are ca obiectiv principal analiza progreselor înregistrate de autoritățile de la Chișinău în realizarea reformelor esențiale și contribuirea la pregătirea primului Raport de extindere al Comisiei Europene pentru Republica Moldova, ce urmează a fi publicat în toamna acestui an.
Raportul subliniază importanța consolidării democrației prin respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și promovarea unui cadru electoral transparent și incluziv. Persistă provocări legate de coerența și implementarea deplină a normelor democratice.
Reforma Administrației Publice este începută, însă insuficient finanțată și funcționalitatea rămâne limitată, ceea ce afectează capacitatea administrației de a răspunde eficient la nevoile cetățenilor și de a susține statul de drept.
Măsurile de vetting și reformele procesuale sunt în curs și au adus unele îmbunătățiri, însă sistemul judiciar este încă afectat de subfinanțare, lipsa de personal calificat și probleme de integritate, ceea ce limitează accesul la o justiție echitabilă.
Deși există progrese legislative și operaționale în combaterea corupției, gradul de investigare și sancționare rămâne modest, iar influențele politice asupra instituțiilor anticorupție încă persistă.
Respectarea drepturilor omului a cunoscut îmbunătățiri, însă grupurile vulnerabile întâmpină dificultăți în accesul la justiție și protecție, iar instituțiile naționale pentru drepturile omului, precum Oficiul Avocatului Poporului, se confruntă cu subfinanțare și dependență de fonduri externe, afectându-le eficiența.
Libertatea de exprimare este recunoscută ca un pilon al democrației, dar există riscuri legate de presiuni politice, cenzură indirectă și insuficiența unor cadre legislative solide care să ofere protecție completă jurnaliștilor și societății civile.
Sectorul securității este analizat prin prisma guvernanței democratice, responsabilității și transparenței, subliniindu-se necesitatea alinierii continue la principiile UE și protejării drepturilor cetățenilor în cadrul reformelor sectorului.
Economia de piață înregistrează progrese modeste iar gestionarea economică trebuie să susțină dezvoltarea durabilă și respectarea normelor pieței funcționale, inclusiv în ceea ce privește transparența și combaterea corupției în sectorul economic.
Sunt identificate deficiențe în transparența și corectitudinea proceselor de achiziții publice, ceea ce afectează integritatea administrativă și generează riscuri pentru corecta utilizare a fondurilor publice.
Calitatea datelor statistice pentru monitorizarea și evaluarea politicilor este încă limitată, ceea ce împiedică o analiză corectă și fundamentată a progresului în domeniul drepturilor omului și statului de drept.
Sistemele de control financiar suferă de lacune organizaționale și de personal, iar rapoartele de audit și supraveghere financiară nu sunt întotdeauna suficiente pentru prevenirea neregulilor sau pentru asigurarea responsabilității.
Raportul evidențiază necesitatea dezvoltării unor politici sociale incluzive care să protejeze drepturile sociale și să reducă inegalitățile, în timp ce ocuparea forței de muncă trebuie stimulată prin măsuri care să asigure condiții echitabile și accesibilitate pe piața muncii.
În ansamblu, raportul arată că, deși au fost realizate progrese în domeniile cheie ale statului de drept și drepturilor omului, acestea sunt inegale și insuficiente fără un efort continuu pentru consolidarea instituțiilor, asigurarea finanțării stabile și creșterea transparenței și responsabilității. Majoritatea capitolelor relevă nevoia de a spori independența instituțiilor centrale, de a combate corupția cu mai multă fermitate și de a proteja drepturile fundamentale ale tuturor categoriilor de cetățeni pentru a asigura o integrare europeană sustenabilă. Scorul mediu pentru implementarea recomandărilor este de 3,2 din 5, ceea ce indică un progres sesizabil, deși parțial incomplet.
Raportul a fost elaborat de un consorțiu de organizații ale societății civile (Expert-Grup, IPRE, Institutum Virtutes Civilis și Fundația Friedrich Ebert) în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și al Fundației Friedrich Ebert.
Raportul poate fi accesat la următorul link: https://www.euromonitor.md/raportul-de-monitorizare-independenta-nr-2-evaluarea-progresului-republicii-moldova-in-implementarea-recomandarilor-comisiei-europene-privind-clusterul-elementele-fundamentale-in-contextul-aderarii-l/
