Ziua de 12 iunie aduce în atenția opiniei publice o realitate încă prezentă în multe comunități: exploatarea copiilor prin muncă. Conform Convenției ONU privind drepturile copilului, „copil” este orice ființă umană sub vârsta de 18 ani, iar exploatarea prin muncă înseamnă orice activitate care le afectează dezvoltarea fizică, mentală sau morală ori le împiedică accesul la educație. Aceste forme de muncă, definite ca abuzive și periculoase, contravin obligațiilor asumate de state prin tratate internaționale, precum Convențiile OIM nr. 138 și 182.
Exploatarea prin muncă a copiilor nu este doar o încălcare a drepturilor fundamentale, ci și o barieră gravă în calea dezvoltării unei societăți echitabile. Statele sunt obligate să prevină implicarea copiilor în activități economice informale sau periculoase și să asigure accesul la educație și servicii de protecție.
În acest context, reiterăm concluziile formulate anterior în cadrul raportului tematic elaborat de Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului (2023), care a scos în evidență lacunele legislative și instituționale ce afectează protecția efectivă a copiilor împotriva exploatării economice.
