Astăzi, 10 octombrie, este marcată Ziua Mondială a Sănătății Mintale, instituită în anul 1992 de Federația Mondială pentru Sănătate Mintală (WFMH). Această zi subliniază importanța sănătății mintale ca parte integrantă a bunăstării fiecărei persoane și un drept universal al omului.
În legislația Republicii Moldova, sănătatea mintală este definită ca:
„stare generală de bine în care persoana își poate utiliza capacitățile pentru soluționarea problemelor cotidiene, poate munci în mod productiv și este în stare să contribuie la dezvoltarea societății.” Legea nr. 114 din 16 mai 2024 privind sănătatea și bunăstarea mintală.
În anul 2024, în cadrul Programului național privind respectarea drepturilor omului 2024–2027, au fost stabilite priorități concrete pentru asigurarea dreptului la sănătate, inclusiv sănătatea mintală.
Printre măsurile recente se numără adoptarea unor reglementări care consolidează drepturile pacienților și instituie mecanisme de sprijin pentru persoanele cu tulburări mintale și de comportament. Noua legislație introduce conceptul de „bunăstare mintală”, orientat spre prevenție, sprijin comunitar și protecția pacienților printr-un cadru normativ mai clar și mai eficient. Actul normativ reglementează condițiile pentru internarea voluntară și involuntară și stabilește măsuri de monitorizare a respectării drepturilor fundamentale ale pacienților.
Totuși, aplicarea în practică a acestor prevederi necesită un efort suplimentar din partea autorităților și instituțiilor responsabile.
Persoanele care suferă de afecțiuni mintale au nevoie de sprijin, tratament și servicii comunitare accesibile, dar se confruntă frecvent cu stigmatizare, discriminare și încălcări ale drepturilor.
Situația sănătății mintale rămâne o provocare majoră, atât în ceea ce privește accesul la tratament, cât și gestionarea cazurilor de tulburări mintale severe. Cazurile grave raportate în 2024 – inclusiv infracțiuni comise de persoane cu tulburări mintale și de comportament– au scos în evidență riscurile lipsei unor servicii comunitare de supraveghere și reintegrare. Deși în Republica Moldova funcționează Centre Comunitare de Sănătate Mintală (CCSM) și echipe mobile, capacitatea acestora rămâne limitată din cauza insuficienței cadrelor specializate și a resurselor disponibile. În plus, reticența multor persoane de a solicita sprijin, determinată de stigmatul și stereotipurile încă persistente în societate, face ca accesul la îngrijire și reabilitare psihosocială să fie în continuare redus, ceea ce poate conduce la agravarea stării de sănătate mintală și la riscuri suplimentare pentru comunitate.
În contextul acestor probleme, Avocatul Poporului, în Raportul anual privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova în anul 2024, a formulat recomandarea ca: Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, CALM, Ministerul Afacerilor Interne să dezvolte și să implementeze un model integrat și eficient de servicii comunitare pentru persoanele cu afecțiuni psihice severe și integrarea acestora în societate, incluzând echipe mobile și centre de sprijin.
Pe parcursul anului 2025 Avocatul Poporului continuă monitorizarea respectării drepturilor persoanelor care suferă de diverse tulburări mintale prin examinarea cererilor individuale, efectuarea vizitelor de monitorizare și inițierea a două sesizări din oficiu pe cazuri care vizează problematica[1] și violările grave de drepturi[2] ale persoanelor care suferă de tulburări mintale și de comportament.
În contextul protecției dreptului la sănătate mintală, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului atrage atenția asupra situației copiilor care se confruntă cu tulburări mintale. Deși există servicii specializate, accesul rămâne limitat din cauza lipsei de specialiști și a stigmei sociale. Este necesară o abordare coordonată între sistemul medical, educațional și social, care să asigure sprijin real copiilor și familiilor lor.Respectarea dreptului la sănătate mintală presupune mai mult decât servicii medicale – ea implică prevenție, incluziune socială și combaterea stigmatizării. Ziua Mondială a Sănătății Mintale ne reamintește că sănătatea mintală nu este un privilegiu, ci un drept universal care trebuie protejat prin politici publice eficiente și solidaritate socială.
În același spirit, standardele internaționale reafirmă că protecția sănătății mintale reprezintă o obligație a statului derivată din dreptul internațional al drepturilor omului. Organizația Națiunilor Unite, Organizația Mondială a Sănătății și Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități subliniază necesitatea abordării sănătății mintale prin servicii comunitare accesibile, respectarea consimțământului informat și combaterea oricărei forme de discriminare și stigmatizare.
[1] https://ombudsman.md/avocatul-poporului-s-a-autosesizat-in-cazul-de-dubla-omucidere-din-satul-huluboaica-raionul-cahul-si-va-analiza-actiunile-sau-inactiunile-institutiilor-care-aveau-obligatii-de-supraveghere-si-preven/
[2] https://ombudsman.md/caz-de-exploatare-prin-munca-a-unei-femei-cu-dizabilitati-intr-un-centru-de-plasament-avocatul-poporului-a-intervenit-in-vederea-protectiei-victimei/
