Circa 1,19 milioane de oameni mor anual în urma accidentelor rutiere, acestea fiind cauza principală de deces între copii și adulți cu vârste cuprinse între 5 și 29 de ani. Aproximativ 92% din decesele înregistrate la nivel mondial au loc pe drumurile din țările cu venituri mici și medii, chiar dacă acestea dețin doar aproximativ 60% din vehiculele lumii. Majoritatea victimelor sunt utilizatori vulnerabili ai traficului, iar acest aspect provoacă pierderi de până la 3% din Produsul Intern Brut.
Zilnic, în lume, au loc accidente rutiere care provoacă traume, inclusiv pierderi de vieți omenești. Atât provocarea leziunilor corporale, care încalcă dreptul la sănătate, cât și decesul, care încalcă dreptul la viață, au repercusiuni foarte grave asupra celor mai importante valori protejate de normele legale. Accidentele rutiere afectează dreptul la viață, sănătate, siguranță și securitate al oamenilor!
Autosesizarea Avocatului Poporului
În anul 2022, Republica Moldova înregistra unul dintre cei mai ridicați indicatori de mortalitate în accidente rutiere în comparație cu țările membre ale UE (83 decese la 1 milion de locuitori), fiind depășită doar de România.
Gravele accidente rutiere ce au afectat societatea pe parcursul anului 2023 au demonstrat atât ineficiența prevederilor care reglementează răspunderea pentru încălcările în domeniul circulației rutiere, cât și a sistemului de sancționare a conducătorilor auto vitezomani și celor aflați în stare de ebrietate. Aceste aspecte au contribuit la creșterea alarmantă a sentimentului de insecuritate în traficul rutier.
Mai multe accidente rutiere grave care au avut loc în 2023, au bulversat societatea, printre care: i) Accidentul rutier, care a avut loc pe drumul național R1 Chișinău – Ungheni – Sculeni – frontiera cu România (Bahmut), în care a fost tamponat o căruță, iar ca rezultat 4 peroane au decedat (inclusiv un copil de doar 3 luni), iar altele 2 au fost rănite grav; ii) Accident rutier grav în Sângera din mun. Chișinău, în care o fostă angajată a Poliției, în stare de ebrietate alcoolică, a tamponat 3 pietoni. o persoană a decedat, iar 2 au primit leziuni grave corporale ; iii) Accident rutier grav, în care au fost tamponați 2 bicicliști (copii), dintre care unul a decedat, iar altul s-a ales cu grave leziuni corporale (traseul Stăuceni); iv) Accident grav lângă Aeroport. 2 persoane decedate.
În acest context, Avocatul Poporului Ceslav Panico s-a sesizat ex officio pe parcursul anului 2023 în mai multe cazuri privind accidentele rutiere grave și a inițiat o analiză sistemică a problemei, din perspectiva respectării și protecției dreptul la viață, sănătate, siguranță și securitate în traficul rutier.
Astfel, în perioada septembrie 2023 – mai 2024 a fost elaborat un Raport tematic complex ”Dreptul la Viață, Sănătate, Siguranță și Securitate în Traficul Rutier”. Scopul acestui raport a fost să identifice cauzele și problemele sistemice care contribuie la accidentele rutiere și cum acestea afectează viața, sănătatea, siguranța și securitatea persoanelor în trafic.
Analiza situației existente
Traficul rutier în țară prezintă riscuri semnificative pentru viața și sănătatea populației. Accidentele rutiere reprezintă o cauză majoră de decese și răniri atât în rândul persoanelor angajate în trafic în calitate de șoferi, pasageri, bicicliști și pietoni, cât și al celor neangajate în trafic. Conform analizelor de specialitate, cauzele accidentelor rutiere includ o combinație de factori, cu cei mai importanți fiind factorul uman, condițiile drumului și caracteristicile vehiculului.
În ce privește calitatea drumurilor, Republica Moldova ocupa în anul 2024 ultimul loc din țările Europene, cu doar 2,6 puncte (comparativ cu 6,4 pentru Țările de Jos – cea mai bine clasată țară europeană) .
Problematica siguranței în traficul rutier este complexă și necesită abordare multisectorială din partea mai multor autorități publice cu competențe în domeniu.
Raportate la suta de mii de locuitori, indicatorii relevă o situație oarecum diferită pentru perioada anilor 2018-2022. Astfel, se menține o dinamică pozitivă în privința numărului deceselor: rata deceselor a scăzut cu 17%, de la 10,0 decese la o sută de mii de locuitori până la 8,3 decese; și în raport cu numărul de autovehicule s-a înregistrat o dinamică pozitivă a ratei deceselor, de la 30,8 decese la o sută de mii de autovehicule în anul 2018 – la 18,5 decese în anul 2022. S-a redus cu circa 7% rata de accidente – de la 95,7 la 88,8 la suta de mii de locuitori și cu 13% rata persoanelor traumatizate – de la 114,1 la 99,3 traumatizați la suta de mii de locuitori.
Viteza excesivă a fost principala cauză pentru accidentele rutiere și decesele rezultate din acestea. Ponderea acestei cauze a crescut constant din anul 2018 până în anul 2022, de la aproape 26% la 35,5% în totalul accidentelor și de la 47% la aproape 53% din totalul deceselor. Această constatare a autorului se bazează pe datele statistice inițiale ale Poliției.
O altă problemă o constituie creșterea numărului de copii implicați în accidentele rutiere – de la 371 în anul 2018, la 480 în anul 2022 (+29%), în special, raportat la suta de mii de copii (+39%) de la 61,6 copii în anul 2018, la 85,8 în anul 2022 (constatări ale autorului conform rapoartelor Poliției ). Intensificarea lucrului educativ cu copiii, pe de o parte, și intervențiile de prevenire în rândul conducătorilor auto atât de sex masculin, cât și feminin pe de altă parte – vor constitui activități prioritare în următorii trei ani.
Şi aici sunt elocvente ultimele cazuri, când în urma accidentelor rutiere au decedat copii, cum ar fi cazul bicicliștilor tamponați pe drumul public R6, soldat cu un deces și o rănire gravă sau decesul copilei de 12 ani sub roțile unui troleibuz în mun. Chișinău. Din totalul de persoane decedate ca şi rezultat al unei infracțiuni, fiecare a doua persoană a decedat în urma unui accident rutier (40,9%).
Prin urmare, rata accidentelor în Republica Moldova se situează peste media tuturor țărilor UE, fiind triplă față de cea din țări precum Regatul Țărilor de Jos sau Germania și de 5 ori mai mare ca în Suedia sau Norvegia – țări cu cele mai mici rate de deces din lume în anul 2022.
Cu risc sporit de producerea accidentelor rutiere și consecințele acestora s-a dovedit a fi traseul republican R6 Chișinău – Orhei – Bălți, care în anul 2022 a înregistrat 61 accidente soldate cu 51 persoane decedate și 79 persoane traumatizate.
Lipsa unei Strategii Naționale pentru Siguranță Rutieră
Republica Moldova nu dispune de o Strategie Națională pentru Siguranță Rutieră. Precedenta Strategie pentru anii 2011 – 2020, este depășită. Chiar mai mult, nu există un Raport formalizat și unic de evaluare a Strategiei 2011-2020 și a planurilor de implementare a acesteia. Astfel, nu este posibilă analiza îndeplinirii responsabilităților asumate în documentele internaționale și naționale.
Totodată, Legea nr. 131/2007 privind siguranța traficului rutier, este depășită și nu mai corespunde cerințelor actuale. În acest sens, se impune elaborarea unui nou cadru legal, cu stabilirea exhaustivă a scopului și obiectivelor de abordare a erorii umane în trafic prin partajarea clară a responsabilităților sistemice, pornind de la o nouă Strategie Națională pentru Siguranță Rutieră 2025-2030.
Astfel, abordarea siguranței rutiere ar trebui modificată, de la blamarea participanților la trafic (vinovăție a acestora), spre analiza erorii umane (responsabilitate partajată), focusându-se pe investigarea punctelor negre (decese și răniri) prin abordare sistemică (abordarea de ”Sistem Sigur” (Safe System).
În Republica Moldova nu există o autoritate centrală strategică privind monitorizarea și gestionarea aspectelor ce țin de siguranța și securitatea rutieră
Nu există o instituție distinctă (autorități directoare) care ar avea mandat și atribuții strategice privind siguranța și securitatea rutieră. O astfel de agenție a fost planificată în conformitate cu Strategia pentru anii 2011-2020 – Agenția de Siguranță Rutieră. Existența unei astfel de autorități este o nouă abordare strategică, cu principii sistemice, care trebuie gestionată centralizat, în mare parte sub aspect de analiză și monitorizare a evoluției, printr-o autoritate competentă (agenție directoare de siguranță în transporturi), care poate prelua și funcții de monitorizare a activității școlilor auto, proceduri de siguranță a infrastructurii rutiere, analize de siguranță rutieră, cadru legal, etc
Necesitatea integrării și aplicării unui Concept de Sistem de cerințe de siguranță rutieră ”Safe System – Vision Zero” care ar cuprinde un sistem complex de colectare și analize de date
Republica Moldova nu aplică sistemul de cerințe de siguranță rutieră ”Safe System – Vision Zero”. Similar sistemelor – ”Vizion Zero” a Suediei, strategiei de siguranță durabilă a Regatului Țărilor de Jos sau a sistemului internațional ”Safe System” .
Conceptul ”Safe System – Vision Zero” stabilește că, accidentele rutiere se vor produce mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea „sistemului sigur” vizează un sistem rutier mai puțin punitiv. Aceasta acceptă că oamenii fac greșeli, și susține o combinație de măsuri pe mai multe niveluri, pentru a preveni decesul persoanelor din cauza greșelilor lor, luând în considerare caracteristicile vulnerabilității umane. Scopul ”Sistemului sigur” pe termen lung este eliminarea deceselor și a rănirilor grave pe drumuri. Sistemul sigur este adoptat de un număr din ce în ce mai mare de țări și stă la baza Deceniului de acțiune al ONU pentru siguranța rutieră. În acest sens, obiectivul cheie al abordării de ”Sistem Sigur” este reducerea deceselor și a rănirilor grave printr-o proiectare a infrastructurii rutiere, care să fie adaptată la erorile oamenilor și adaptată la toleranța corpului uman la răniri. Abordarea de Sistem sigur se adresează siguranței tuturor utilizatorilor drumului, inclusiv a celor care merg pe jos, merg cu bicicleta, conduc, circulă în tranzit și călătoresc prin alte moduri.
”Safe System – Vision Zero” include și un sistem unic și interconectat între diferite autorități care colectează sau au nevoie de date din punct de vedere a siguranțe. Cum ar fi CADaS (Common Road Accident Data Set) – un sistem de date obligatoriu în UE, care ar trebui treptat aplicat și în Moldova. La moment, în Moldova sunte colectate date ce conțin circa 163 indicatori (variabile), pe când în CADaS sunt prevăzute 507 variabile (indicatori).
Educarea și conștientizarea siguranței rutiere
Poliția este antrenată plenipotențiar și cu succes privind educarea și conștientizarea siguranței rutiere (prevenirea primară). Chiar dacă la nivelul învățământului primar, MAI, MEC și organizațiile necomerciale de profil au obținut rezultate foarte bune cu acțiuni de educație și conștientizare a siguranței rutiere printre copii, este evidentă o lipsă a unor politici și finanțare de stat, cu obiective bine fixate și măsurabile în timp. Astfel, Ombudsmanul încurajează desfășurarea în continuare a activităților de conștientizare a siguranței rutiere în școli. Totodată, aceste acțiuni trebuie să fie susținute de un angajament ferm din partea MEC, care ar trebui să solicite și să aloce resurse financiare pentru educație și conștientizarea siguranței printre copii
Siguranța pietonilor și a copiilor implicați în accidentele rutiere
Tamponările de pietoni sunt cele mai frecvente tipuri de accidente rutiere de pe rețeaua de drumuri publice, cu o pondere de 35% din total, iar mortalitate constituie 36% din total. Republica Moldova este una din țările cu cele mai periculoase drumuri/străzi pentru pietoni, pe lângă Ucraina, România și Lituania. În acest sens, Republica Moldova înregistrează de 3 ori mai multe decese a copiilor în accidente rutiere decât media Europeană, ca rată din numărul total al deceselor.
O altă problemă o constituie creșterea numărului de copii implicați în accidentele rutiere – de la 371 în anul 2018, la 480 în anul 2022 (+29%), în special, raportat la suta de mii de copii (+39%) de la 61,6 copii în anul 2018, la 85,8 în anul 2022. Republica Moldova înregistrează de 3 ori mai multe decese a copiilor în accidente rutiere decât media Europeană, ca rată din numărul total al deceselor.
Drept consecință, cea mai mare preocupare a Ombudsmanului copilului Vasile Coroi este numărul mare a accidentelor rutiere în care au fost implicați copiii.
Astfel, accidentele rutiere cu implicarea copiilor (0 – 17 ani) trebuie să fie declarate prin lege cazuri excepționale și elaborate mecanisme de reglementare a investigării aprofundate (Directiva 1936/2019 și Legea 350/2023) pe fiecare accident de acest tip, cu concluzii de îmbunătățire. De asemenea, accidentele rutiere cu tamponări de pietoni (decese), să fie tratate la fel (investigare infrastructurală detaliată).
Procesul de pregătire și examinare pentru obținerea permisului de conducere
Ministerul Educației ar trebui să elaboreze și implementeze un Plan de acțiuni pentru activități de îmbunătățire a siguranței rutiere în sistemul educațional primar și să acceseze un proiect internațional de evaluare a sistemului de pregătire al conducătorilor auto. Astfel, există mai mult probleme sistemice: a) O autoritate competentă, care să aibă funcții diverse de monitorizare al activității școlilor auto, inclusiv, de suspendare a activității, dacă este necesar, ar trebui desemnată; b) Sistemul de pregătire este unul învechit și necesită a fi îmbunătățit; c)Rata mică de susținere a probei practice demonstrează defecțiuni majore în procesul de pregătire (insuficiența orelor practice și individualizarea pregătirii practice prin instructori autorizați și majorarea numărului de ore practice în detrimentul celor teoretice); c)Introducerea testării de comportament, ca condiția de admitere la pregătirea pentru obținerea permisului de conducere (comportamentul agresiv); d)Problema corupției din sistemul de examinare pentru obținerea permisului de conducere (calitatea examinatorilor și pregătirea acestora); e) Lipsa de evaluatori și competența lor, dar și procesul netransparent și îndelungat de evaluare de către ANACEC. Mecanismul de acreditare este unul foarte greoi și neeficient.
Chiar dacă procesul de examinare pentru obținerea permisului de conducere este unul euroconform, există probleme sistemice, care creează deficiențe, și care se recomandă a fi abordate: 1) pregătirea inițială și periodică a conducătorilor auto este una învechită și pentru îmbunătățire, necesită o evaluare internațională, având în vedere că cele locale nu au avut un rezultat pe măsură. Axarea pe pregătirea teoretică trebuie înlocuită cu paritate, orientată spre îndemânarea practică, iar din procesul de studii trebuie înlăturate subiectele învechite și neactuale; 2) în ultimii ani au apărut tipuri noi de vehicule pe 2 roți, iar circulația pe biciclete (trotinete) nu mai e identificată doar ca circulație pe trotuare și piste securizate; 3) agresivitatea în conducere a luat amploare în ultimii ani, iar sistemul de admitere în trafic, nu este adaptat la verificarea aspectelor de comportament (test de comportament, mai puțin psihiatric), astfel cum prevede Directiva 2008/126/CE. Legalizarea și implementarea acestei proceduri este crucială; 4) ASP trebuie să unifice condițiile de admitere și examinare pentru obținere a permisului de conducere și a stabili cerințe euroconforme față de examinatori (Directiva 2008/126/CE), pentru a face procedurile mai calitative, ca proces și logistică; 5) RCR prevede noțiunea de conducător începător și cerințe față de acesta, iar Poliția ar verifice mai insistent respectarea acestor cerințe: condiții de circulație; limita de viteză de 70 km/h pe drumurile publice. Guvernul ar putea institui și alte cerințe pentru acest tip de conducători, cum ar fi, transportul de pasageri, circulația pe timp de noapte, etc; 6) Calitatea examenului pentru obținerea permisului de conducere este deseori contestată de competitori (în special proba practică). Îmbunătățirea modului și a procedurii de contestare a rezultatelor examenului pentru obținerea permisului de conducere ar contribui la reducerea riscului de corupție.
La moment în Republica Moldova activează 71 unități de formare, dintre care o bună parte din acestea au avut ca promovare a examenului pentru obținerea permisului de conducere până la 10 persoane pe an. Diferitele condiții de examinare de la centru la centru (calitate și dotare), dar cu aceiași finalitate, este o altă problemă atestată de experți în cadrul Raportului tematic.
Problema alcoolul la volan
Conducătorii auto depistați cu grad minim de ebrietate, pasibili de răspundere contravențională, au înregistrat următoarele cifre: în anul 2020 – 1411 de conducători auto, în anul 2021 – 1404, iar în anul 2022 – 1783.
Chiar dacă programul probațional antialcoolic și antidrog este frecventat în fiecare an de un număr tot mai mare de conducători auto, având un impact pozitiv asupra reducerii ratei de recidivă în conducerea sub influența alcoolului sau substanțelor psihoactive și contribuind la creșterea siguranței în trafic, este necesară o analiză minuțioasă și o evaluare dedicată. Aceasta include preluarea bunelor practici și modelelor eficiente din alte state. Este esențială evaluarea impactului și îmbunătățirea mecanismului de probațiune pe toate nivelele.
Eficiența serviciului 112
Implementarea serviciului 112 și a Serviciului de intervenții în caz de accidente (catastrofe) pe trasee auto (MAI), care include și servicii de prim ajutor medical (MS), a creat premisele necesare pentru furnizarea unor servicii medicale de urgență, reanimare și descarcerare la locul accidentelor rutiere de o calitate înaltă. Reducerea numărului de decese în accidentele rutiere din ultimii ani se datorează în mare parte acestui serviciu. Eforturile și angajamentul statului în acest domeniu merită apreciate și încurajate pentru continuarea îmbunătățirilor și sprijinirea acestui mecanism vital.
Identificarea sectoarelor periculoase ale infrastructurii rutiere
În ce privește calitatea drumurilor, Republica Moldova ocupa în anul 2024 ultimul loc din țările Europene, cu doar 2,6 puncte (în comparație cu 6,4 puncte pentru Țările de Jos, țara europeană cu cea mai bună clasare în acest domeniu).
În conformitate cu constatările Strategiei naționale de dezvoltare ”Moldova Europeană 2030”, Republica Moldova se confruntă cu un deficit major în asigurarea unei infrastructuri de transport moderne, sigure și eficiente. O evaluare recentă a stării drumurilor publice naționale arată o înrăutățire a situației. Procentul drumurilor publice evaluate ca fiind „excelente” și „bune” a scăzut de la 36,8% în anul 2015 la 30% în anul 2020, în timp ce procentul drumurilor evaluate ca fiind „rele” și „foarte rele” a crescut de la 25,4% la 46,8% din totalul drumurilor.
Circa 72% din numărul total de accidente rutiere au loc pe infrastructura rutieră urbană (orașe, sate). Circa 51% din aceste accidente au loc în interiorul zonelor urbane, care au provocat decesul a 30 persoane (14% din total), iar pe de altă parte, 21% din totalul accidentelor rutiere, care au avut loc în zonele locuite rurale (sate), au provocat decesul a 56 persoane (25%).
Prin Legea 350/2023, Parlamentul a aprobat procedurile de gestionare a siguranței infrastructurii rutiere. În conformitate cu cele menționate în Nota autorului 6.1, există o definiție de determinarea a ”punctelor negre” (sectoare cu o frecvență sporită a accidentelor rutiere), dar nu și o metodologie de investigare, evaluare, analiză și monitorizare, care este o responsabilitate a administratorului de drum public. Identificarea, cercetarea şi reabilitarea sectoarelor cu risc sporit de producere a accidentelor rutiere este o problemă de nivel național. Crearea sistemului informațional de colectare a datelor, analiză, investigare, evidență și monitorizare a accidentelor rutiere din punct de vedere infrastructural și conectare cu baza de date a accidentelor rutiere, gestionată de MAI, este una dintre recomandările Avocatului Poporului în acest sens. Procedura de constatare și colectare a datelor accidentelor rutiere trebuie îmbunătățită prin implicarea gestionarului drumului / străzii ca parte a cazului, când se constată că infrastructura rutieră, sau starea tehnică a vehiculului a influențat impactul. De asemenea, este necesară o reevaluare și alocări adiționale de resurse financiare în acest sens din partea Statului.
Poliția a înaintat 1030 prescripții şi 359 de sesizări pentru remedierea lacunelor în infrastructura rutieră, cu accent pe încălcările din domeniul proiectării sau întreținerii. Cu toate acestea, rezultate şi efectele au fost modeste, or de cele mai multe ori acestea sunt examinate şi executate superficial.
Totodată, la nivelul Autorităților Publice Locale (drumuri și străzi locale), careva analize de date nu se fac, iar la nivel de Stat, sunt generalizate doar datele absolute (accidente, decese, răniri). Abordările comune și tipizate pentru îmbunătățirea infrastructurii locale nu sunt cunoscute. Astfel, Autoritățile publice locale nu dispun de buget, dar și de personal calificat, pentru a gestiona activități aferente siguranței infrastructurii pe care o gestionează.
Inspecția tehnică anuală, lipsei controlului statului asupra importului de autovehicule avariate și a controlului asupra stațiilor de reparație a acestora
Doar circa 57% din numărul total de vehicule înmatriculate sunt supuse inspecției tehnice anuale, ce ridică semne de întrebare asupra stării tehnice a flotei de autovehicule, dar și a numărului acestora. Doar circa 57% din un număr de 1232515 mii vehicule au fost supuse inspecției tehnice periodice în anul 2023.
Reglementarea serviciilor de reparație a autovehiculelor este rudimentară, iar accesul la date aferente activității acestor entități nu a fost obținut. Statul nu reglementează și nu controlează importul de autovehicule avariate și a pieselor de schimb uzate. Lipsa unui control sistemic al statului asupra stațiilor de reparații în ceea ce privește originea daunelor și avariilor, care reprezintă un pericol de ascundere a accidentelor rutiere și consecințelor acestora, având în vedere că multe dintre aceste daune sunt rezultatul tamponărilor mobilierului și echipamentului rutier care aparțin Statului, iar acest tip de accidente, în mare parte, nu sunt declarate. În acest sens, este necesară o mai bună reglementare și monitorizare a serviciilor de reparație a autovehiculelor pentru a preveni astfel de practici și a asigura transparența în domeniul siguranței rutiere.
Scăderea calității infrastructurii este însoțită și de o creștere a vârstei medii a mijloacelor de transport, cu consecințe nefaste atât pentru confortul și siguranța oamenilor, cât și pentru calitatea mediului. Registrul de Stat al Transporturilor relevă creșterea ponderii autovehiculelor cu vârsta de peste 10 ani de la 68,5% în anul 2014 la 80% în 2021.
Monitorizarea și fixarea încălcărilor din circulația rutieră și-au arătat eficiența
Monitorizarea video pentru detectarea încălcărilor în circulația rutieră, atât staționară, cât și mobilă, este eficientă, în special în controlul vitezei de circulație prin aplicarea controlului vitezei medii în zonele urbane. În acest sens, ar trebui să se dezvolte sisteme de monitorizare extinsă în zonele urbane pe distanțe mai lungi, folosind controlul vitezei medii (staționar). De asemenea, este necesară o implementare mai activă a controlului în trafic cu echipamente pentru detectarea încălcărilor rutiere pe autovehiculele poliției (nesemnalizate vizual și sonor). Implementarea unui astfel de mecanism legal ar trebui să fie în conformitate cu respectarea drepturilor omului.
Problematica examinării cauzelor contravenționale și penale în domeniul circulației rutiere
Autoritățile judecătorești au înaintat o listă de probleme cu care se confruntă la examinarea cauzelor contravenționale/penale pe contravenții/infracțiuni în domeniul circulației rutiere, stabilite de către judecători, după cum urmează: 1) investigarea și calitatea urmăririi penale; 2) asigurarea prezenței părților la proces; 3) durata desfășurării expertizelor; 4) în multe cazuri, agenții constatatori solicită examinarea cauzei în lipsa lor, ulterior apar diferite dificultăți din acest motiv; 4) înaintarea cu rea credință a cererilor de amânare, care puteau avea ca consecință omiterea termenului de prescripție pentru atragere la răspunderea penală/contravenţională;5) necesitatea de de-criminalizare a infracțiunilor din art. 264/1 din Codul penal, cu trecerea în domeniul contravențional şi stabilirea unui termen de prescripție de 2 ani; 6) tergiversarea intenționată a examinării cauzelor, cât şi termenul de prescripție mic pentru atragerea la răspundere penală; 7) tergiversarea examinării cauzelor penale din cauza schimbării/lipsei avocatului; 8) administrarea necalitativă a probelor de către agenți și anume lipsa tabelelor fotografice la întocmirea proceselor verbale de cercetare la fața locului și a schemelor accidentelor rutiere, neefectuarea expertizelor, în special, cu privire la determinarea vitezei de deplasare după urmele de frânare; 9) frecvent probatoriul pertinent la caz se prezintă de către agenții constatatori nu în procesul de examinare a cauzei în prima instanță, dar, ulterior la Curtea de Apel, circumstanță care poate avea ca efect anularea hotărârii primei instanțe.
Nu există un sistem eficient de protecție a victimele accidentelor rutiere
Victimele accidentelor rutiere pot beneficia de garanții procesuale pentru recuperarea prejudiciului suferit, însă acestea sunt limitate la principii generale, iar procesul este adesea îndelungat şi de cele mai mult ori ineficient, or, acesta urmează a fi garantat şi asigurat, inclusiv, prin mecanisme dedicate de evidență şi monitorizare. În prezent, nu există o evidență adecvată a persoanelor afectate de astfel de accidente și lipsesc programe de stat care să sprijine această categorie de persoane, incluzând restituirea pagubelor, asistență juridică și consiliere psihologică.
Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, care ar trebui să fie un instrument de sprijin pentru persoanele afectate de accidente rutiere și pentru promovarea educației și conștientizării, necesită o revizuire completă pentru a se alinia cu denumirea și scopul său declarat.
În urma analizei din Raport, Avocatul Poporului Ceslav Panico a înaintat peste 40 de recomandări adresate mai multor autorități și a solicitat Comisiei Parlamentare pentru Securitate Națională și Ordine Publică organizarea unei ședințe de prezentare și dezbatere a Raportului.
Raportul poate fi consultat la următorul link https://ombudsman.md/post-document/raport-tematic-dreptul-la-viata-sanatate-siguranta-si-securitate-in-traficul-rutier/
