De patru ani, o tradiție anuală instituțională, echipa Oficiului Avocatului Poporului al Republicii Moldova organizează Forumul Drepturilor Omului și Egalității în contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului – un prilej de a aduce în discuție drepturile omului. Această tradiție a devenit o platformă națională de dialog, unde autoritățile publice, societatea civilă, instituțiile independente și partenerii internaționali se reunesc pentru a analiza evoluțiile, provocările și direcțiile de acțiune în domeniul drepturilor omului din Republica Moldova, identificate pe parcursul ultimului an. Analiza consolidată a acestor tendințe își propune să consolideze înțelegerea și aplicarea standardelor în domeniul drepturilor omului, contribuind la o abordare coerentă la nivel național.
Ediția din 2025 a avut loc la Bălți, reunind aproximativ 200 de participanți – reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, organizații ale societății civile, mediul academic, mass-media și parteneri internaționali. Discuțiile au vizat provocările actuale și soluțiile necesare pentru consolidarea protecției drepturilor omului, cu accent pe cooperarea interinstituțională și rolul autorităților locale în respectarea și promovarea drepturilor fundamentale.
Autoritățile publice locale reprezintă primul nivel de contact direct cu realitățile cotidiene ale oamenilor. Ele resimt rapid atât efectele politicilor publice bine fundamentate, cât și consecințele absenței acestora. Modul în care administrațiile locale protejează drepturile omului, ascultă nevoile comunităților și colaborează eficient cu instituțiile naționale este decisiv pentru calitatea vieții fiecărui cetățean. Prezența Forumului la Bălți reafirmă necesitatea de a aduce discuțiile, soluțiile și politicile publice mai aproape de comunități.
Avocatul Poporului, Ceslav Panico, în mesajul său adresat participanților, a subliniat: „Protecția drepturilor omului nu poate fi doar o obligație formală a instituțiilor. Este un angajament zilnic față de oameni, față de demnitatea lor și față de valorile care stau la baza statului de drept. Doar prin cooperare și responsabilitate comună putem transforma aceste principii în realitate pentru fiecare persoană.”
De asemenea, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a atras atenția asupra importanței drepturilor copiilor, afirmând „Drepturile copilului sunt drepturi ale omului. Fiecare copil are drepturi, precum dreptul la protecție față de orice formă de violență, educație, sănătate, participare, iar autoritățile și comunitatea trebuie să asigure respectarea acestor drepturi în fiecare zi.”
Forumul a pus în prim-plan trei direcții esențiale pentru agenda națională: rolul administrației publice locale în respectarea drepturilor fundamentale, situația populației de etnie romă în contextul celor 60 de ani de la Convenția ONU privind eliminarea discriminării rasiale și provocările persistente în prevenirea torturii și relelor tratamente.
Guvernanță locală în domeniul drepturilor omului: între responsabilitate și capacitate instituțională
Administrațiile publice locale reprezintă prima linie de contact dintre stat și cetățeni, iar modul în care acestea protejează și integrează drepturile omului în activitatea lor influențează direct calitatea vieții oamenilor.
În cadrul acestei sesiuni au fost analizate rolul APL-urilor ca nivel de guvernare cel mai apropiat de cetățeni, în promovarea, protejarea și realizarea drepturilor omului la nivel local. Discuțiile s-au bazat pe concluziile unui raport recent al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, care examinează mandatele APL-urilor, provocările practice cu care acestea se confruntă, necesitățile de consolidare a capacităților și nivelul de cooperare cu instituțiile de drepturile omului și părțile interesate de la toate nivelurile.
Deși s-au înregistrat progrese, constatările arată că, persistă provocări semnificative, precum:
– nivel scăzut de cunoaștere și claritate juridică privind mandatul APL în domeniul drepturilor omului;
– fragmentarea cooperării interinstituționale;
– mecanisme insuficiente de sesizare și răspuns la nivel local;
– resurse limitate pentru dezvoltarea și implementarea politicilor bazate pe drepturile omului.
Pentru a asigura o schimbare durabilă, este necesară consolidarea capacităților administrațiilor locale, integrarea abordărilor bazate pe drepturile omului în politicile publice locale, dezvoltarea mecanismelor eficiente de consultare publică și extinderea instrumentelor de protecție a drepturilor omului la nivel comunitar.
Combaterea discriminării rasiale și incluziunea comunității rome
La 60 de ani de la adoptarea Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, situația comunității rome rămâne un domeniu prioritar. Progresele înregistrate sunt însoțite încă de probleme persistente: acces inegal la educație, participare civică redusă, stereotipuri negative, vulnerabilități accentuate în rândul fetelor și femeilor rome, precum și resurse insuficiente pentru mediatorii comunitari.
Experții și reprezentanții instituțiilor responsabile evidențiază necesitatea unor politici publice bazate pe date, a unei cooperări interinstituționale reale și a consolidării capacităților organizațiilor rome. Reducerea inegalităților necesită eforturi consecvente, investiții în incluziune educațională și consolidarea programelor de sprijin comunitar.
Prevenirea torturii și a relelor tratamente: progres constant, dar provocări structurale
Informațiile comunicate de reprezentanții Oficiului Avocatului Poporului, Secției Combaterea Torturii din cadrul Procuraturii Generale, ai Ministerului Justiției și societății civile (Promo-LEX, RCTV Memoria) arată un progres în prevenirea torturii, dar și în combaterea torturii, precum: diminuarea fenomenului „torturii clasice”, sporirea sesizărilor din oficiu ale procurorilor; cât și în sistemul de detenție, precum: dezvoltarea infrastructurii de detenție și modificarea unor norme administrative esențiale în sistemul de detenție; lipsa protecției victimelor torturii; practică judiciară diversă și neuniformă, etc. Pe domeniul prevenirii torturii au fost remarcate următoarele rezultate atinse la 20 ani de implementare a Protocolului opțional la Convenția ONU împotriva torturii, precum:
- Sistem de vizite regulate și sistemice;
- Sistem de colectare a datelor privind relele tratamente (parțial);
- Perfecționarea, standardizarea Metodologiilor de monitorizare și raportare a situației din detenție;
- Rapoarte au devenit surse credibile, complexe, analitice și incomparabile;
- Poziție-cheie în formarea profesioniștilor pe domeniul prevenirii torturii;
- Monitorizarea returnărilor forțate și a reamisiei la bordul aeronavei;
- Monitorizarea drepturilor omului la frontieră și în cadrul procedurilor de protecție internațională;
- Leader în supravegherea constantă a politicilor și practicilor privative de libertate, etc.
Paneliștii au reiterat că, pe lângă aspectele pozitive, rămân multiple probleme sistemice care afectează efortul de prevenire și combatere a torturii, printre care:
- rata scăzută de implementare a recomandărilor Avocatului Poporului și Consiliului pentru prevenirea torturii;
- neraportarea incidentelor, inclusiv conform cerințelor Protocolului de la Istanbul ajustat;
- lipsa accesului în locurile de detenție din regiunea transnistreană;
- lipsa protecției adecvate a victimelor torturii, inclusiv a denunțătorilor, din cauza potențialelor represalii;
- creșterea cazurilor de pretinse rele tratamente în instituțiile de învățământ și poliție;
- scăderea numărului de cauze examinate în instanță cu tergiversarea examinării cauzelor de tortură, inclusiv pe fundalul reformelor din sistemul judecătoresc;
- colectarea divizată, imprecisă și neuniformă a datelor privind tortura, inclusiv tăinuire sau camuflare;
- insuficiența resurselor (umane și financiare) pentru asigurarea detenției minime;
- proceduri/ norme legale învechite și neactualizate la provocările sistemice, în special în cazurile de aplicare a forței fizice de subiecții legii.
Direcții prioritare pentru perioada următoare
Constatările consolidate arată necesitatea unor acțiuni coordonate privind:
– integrarea abordării bazate pe drepturile omului în toate nivelurile administrației publice;
– mecanisme mai eficiente de prevenire, raportare și investigare a actelor de tortură;
– politici publice incluzive pentru reducerea discriminării rasiale și sprijinirea comunităților vulnerabile;
– cooperare interinstituțională și dialog constant între autorități, societatea civilă și instituțiile independente;
– investiții în educația pentru drepturile omului, atât la nivelul comunităților, cât și al funcționarilor publici.
Aceste recomandări vor servi drept bază pentru direcționarea activităților viitoare ale Oficiului Avocatului Poporului și pentru consolidarea cooperării dintre instituțiile statului, autoritățile locale, societatea civilă și partenerii internaționali pentru consolidarea unui climat de respect pentru demnitate, egalitate și stat de drept în Republica Moldova.
Forumul Dreptuirilor Omului și Egalității 2025 a fost realizat de către Oficiul Avocatului Poporului în parteneriat cu Consiliul pentru Egalitate, cu suportul ONU Moldova și al Consiliului Europei.
