Avocatul Poporului Ceslav Panico notează importanța inițiativelor recent promovate menite să asigure realizarea dreptului de a trăi într-o societate pașnică și sigură, și sprijină eforturile autorităților îndreptate spre consolidarea rezilienței statului pe domeniul de securitate, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului și asigurarea principiilor instituțiilor democratice.
Dincolo de impactul direct asupra securității naționale, amplificarea ingerințelor externe și a agresiunilor hibride în privința Republicii Moldova, generează prejudicii semnificative inclusiv la nivel de individ și capacitatea acestuia de a-și realiza eficient drepturile fundamentale ale omului.
În context, Ombudsmanul a finalizat examinarea din oficiu a proiectului de lege privind securitatea națională a Republicii Moldova și de modificare a unor acte normative, inițiativă legislativă nr. 193 din 29.05.2025, și a proiectului de lege privind managementul situațiilor de criză, inițiativă legislativă nr. 184 din 27.05.2025, prin prisma evaluării compatibilității cu standardele internaționale și bunele practici în domeniu drepturilor omului, principiilor statului de drept și instituțiilor democratice.
Salutăm completarea proiectului cu reglementări exprese privind includerea Avocatului Poporului în calitate de mecanism de supraveghere și protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului cu tangență la sectorul de securitate și bunei guvernări.
În pofida ajustărilor operate pâînă la înregistrare, proiectele de lege vizate generează încă unele dileme privind legitimitatea și proporționalitatea formulelor propuse. În particular, acestea vizează deficiențe de asigurare a unei abordări corespunzătoare bazate pe drepturile omului, precum și de respectare a principiilor de bună-guvernanță.
În partea ce vizează proiectul de lege privind securitatea națională a Republicii Moldova și de modificare a unor acte normative, evaluarea proiectului conturează unele riscuri semnificative, în particular:
- Riscuri de securizare excesivă a proceselor de guvernare, justificarea măsurilor extraordinare prin “argumentarea” necesității raportat la pericolul de securitate, dar care de facto care restricționează libertățile fundamentale și subminează procesele democratice.
- Afectarea independenței instituționale a autorităților din sistemul de securitate națională, în particular, cu referire la competențele lărgite ale puterii executive asupra sectorului de securitate, în special, în contextul atribuțiilor sporite ale Consiliului Suprem de Securitate și a introducerii răspunderii penale pentru obstrucționarea activității CSS-lui.
- Reconfigurarea ecuației de forțe între cele trei puteri de stat, fapt care ar putea contribui la formarea unui dezechilibru între puteri.
Caracterul disproporționat al dispozițiilor vizate supra, în special în partea ce vizează separația și echilibrul între puterile statului, afectează principiile inerente instituțiilor democratice și afectează în particular principiul încrederii legitime.
În context, Ceslav Panico a venit cu un set de recomandări, printre care, revizuirea statutului și atribuțiilor acordate Consiliului Suprem de Securitate, astfel încât să asigure compatibilitatea cu statutul de “autoritate cu rol de coordonare”.
De asemenea, se consideră judicios excluderea prevederilor ce vizează răspunderea penală pentru neexecutarea deciziilor Consiliului Suprem de Securitate.
În partea ce vizează proiectul de lege privind managementul situațiilor de criză, inițiativă legislativă nr. 184 din 27.05.2025, Avocatul Poporului reiterează poziția de principiu asupra necesității de revizuire a proiectului, în spiritul valorilor democratice și a drepturilor fundamentale ale omului, menționând principalele carențe fundamentale care necesită a fi eliminate:
- Prevederi problematice cu privire la procedura de constatare și declanșare a unor eventuale stări de alertă/urgență, în particular, din perspectiva accesului la informație și a transparenței deciziilor aprobate.
Pentru asigurarea transparenței rezonabile a procedurilor administrative prin trasabilitatea publică a temeiniciei instituirii regimului special cu privire la starea de alertă/urgență și a restricțiilor aferente, se recomandă reglementarea necesității de publicare a unor rapoarte speciale și/sau a propunerii argumentate privind declararea stării de alertă/urgență.
- Limite incerte ale politicii de management al situațiilor de criză și destinatarii obligațiilor.
Impunerea uniformă a obligațiilor prevăzute în art. 8-12 al proiectului de lege în privința tuturor instituțiilor, indiferent de domeniu, natura activității desfășurate, ar putea constitui o sarcină excesivă și disproporționată.
În context, se recomandă introducerea unor criterii diferențiate de selectare a entităților în sarcina cărora se impun obligații/atribuții pe domeniul de prevenție și gestionare privind managementul situațiilor de criză, în funcție de domeniul de activitate, gradul de risc, importanța pentru funcțiile vitale ale statului.
- Cadrul instituțional și responsabilitatea autorităților.
Modelul cadrului instituțional propus în proiect ridică multe întrebări atât cu privire la legalitatea acestuia/a măsurilor propuse, cât și cu privire la fezabilitatea practică a formulelor propuse, dat fiind numărul excesiv de instituții propuse spre constituire, precum și formulările vagi la stabilirea atribuțiilor pentru acestea.
La subiect, se recomandă revizuirea structurii și conținutului proiectului, cu constituirea unui capitol separat dedicat reglementării autorităților cu competențe în domeniul managementul crizelor, a atribuțiilor concrete și a modului de interacțiune-subordonare dintre acestea, precum și a mecanismelor de control pentru asigurarea echilibrului puterilor în stat.
- Deficiențe privind legalitatea și proporționalitatea măsurilor realizate pe perioada situațiilor de criză, în special prin lipsa unor mecanisme corespunzătoare de control democratic asupra măsurilor generale aferente și a restricțiilor impuse în perioada stării de alertă/urgență.
Mecanismele de control ar trebui să vizeze în particular evaluarea legalității, proporționalității, necesității și temeiniciei măsurilor instituite, cât și evaluarea cazurilor individuale de limitare a drepturilor fundamentale.
Se recomandă completarea proiectului cu prevederi exprese în acest sens, care să cuprindă reglementări suficiente să asigure instituirea și funcționalitatea unor mecanisme viabile de control democratic. Necesitatea reglementării unor mecanisme de control este susținută și de caracterul destul de intruziv al măsurilor și restricțiilor pasibile de implementare pe perioada stării de alertă/urgență, precum și deficiențele de reglementare existente în acest sens.
În aceeași ordine de idei, semnalăm asupra unor restricții care pot afecta exercitarea drepturilor omului, în contextul prevederilor art. 31 lit. i) care reglementează posibilitatea de “restrângere a dreptului la inviolabilitatea domiciliului și viață privată de către instituțiile cu atribuții în domeniul ordinii publice sau securității naționale, în următoarele condiții: observarea discretă a unei persoane, bun sau locație; identificarea discretă a unei persoane; colectarea de date privind transmiterea unor mesaje prin intermediul unor mijloace de comunicare digitale; pătrunderea discretă în orice încăpere, clădire, teren împrejmuit, vehicul sau sistem IT&C cu scopul colectării de informații relevante pentru securitatea națională; examinarea în mod secret a unui obiect și, dacă este necesar, alterarea, distrugerea sau înlocuirea acestuia”.
Notăm că utilizarea improprie a cuvântului “condiții” încearcă o simulare a legalității acestor prevederi, însă acțiunile enumerate reprezintă de facto măsuri speciale – în sensul Legii nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații și al Legii nr. 179/2023 privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă, necesare a fi autorizate de către judecătorul de instrucție.
Pentru asigurarea caracterului legal și democratic al activității de gestionare a crizelor, în particular, a restricțiilor prevăzute, este necesar revizuirea procedurilor operaționale, precum și completarea cu prevederi corespunzătoare care să stabilească garanții suficiente și mecanisme viabile de control, inclusiv control independent.
Având în vedere existența deficiențelor conceptuale și generice similare în cadrul ambelor proiecte, pentru asigurarea caracterului legal și democratic al politicilor pe domeniul de securitate, Avocatul Poporului consideră judicios conexarea și examinarea în cadrul unui grup de lucru pe platforma Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, a proiectelor:
- proiectul de lege privind securitatea națională a Republicii Moldova și de modificare a unor acte normative, inițiativă legislativă nr. 193 din 29.05.2025;
- proiectul de lege privind managementul situațiilor de criză, inițiativă legislativă nr. 184 din 27.05.2025
- proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 242/2023 privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării și privind modificarea unor acte normative – art.2, 3, 4, ș.a.; Legea securității statului nr.618/1995 – art.12; ș.a.), inițiativă legislativă nr. 171 din 20.05.2025.
Totodată, se recomandă autorilor solicitarea expertizării proiectelor vizate de către Comisia de la Veneția și de către Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) .
Consolidarea capacităților de prevenție și intervenție rapidă și coordonată a autorităților pe domeniul de securitate nu poate fi realizată în detrimentul drepturilor fundamentale ale omului, democrației și statului de drept. Or, o abordare justă și bazată pe drepturile omului față de domeniul de securitate este de natură să consolideze încrederea publică, coeziunea socială, precum și responsabilitatea instituțională, făcând în esență societățile mai reziliente față de amenințările de securitate.
În context, Ceslav Panico încurajează Comisia securitate națională, apărare și ordine publică să asigure consultări publice într-o manieră timpurie, semnificativă și incluzivă în cadrul procesului decizional și de planificare strategică cu tangență la aspectele de securitate și managementul crizelor de urgență.
Pentru mai multe detalii privind opiniile și recomandările Avocatului Poporului pe marginea proiectelor legislative menționate, vă invităm să accesați următoarele linkuri:
- https://ombudsman.md/post-document/opinie-pe-marginea-proiectul-de-lege-privind-securitatea-nationala-a-republicii-moldova-si-de-modificare-a-unor-acte-normative/
- https://ombudsman.md/post-document/opinie-la-proiectul-de-lege-privind-privind-managementul-situatiilor-de-criza/
