Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu intenția Guvernului de a suspenda aplicarea reducerii pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție și califică acțiunea în cauză ca un regres în asigurarea respectării drepturilor omului în detenție în Republica Moldova. Inițiativa dată este condamnabilă și regretabilă, mai ales că a fost lansată la scurt timp înaintea vizitei în Moldova a Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, susține Mihail Cotorobai.
Ombudsmanul consideră că această decizie va avea un impact puternic negativ asupra drepturilor omului: persoanele aflate în detenție vor fi nevoite să suporte condițiile degradante și inumane pe perioade îndelungate din cauză că statul nu este capabil să le asigure condiții adecvate în locurile privative de libertate.
Avocatul Poporului amintește de faptul că mecanismul compensatoriu pentru detenția în condiții contrare articolului 3 CEDO a fost instituit ca urmare a numeroaselor condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru neasigurarea condițiilor adecvate de detenție. Din 1997 până în prezent, Curtea Europeană a constatat 151 din 597 de violări în temeiul art.3 admise de către Republica Moldova, iar din bugetul de stat au fost alocate cca 2 mln de euro pentru condamnările statului la CEDO.
În cauza Shishanov c. Moldovei, în hotărârea pilot contra Moldovei, Curtea Europeană a subliniat că statul trebuie să pună la dispoziția justițiabililor un mecanism adecvat și efectiv, care să permită autorităților competente să examineze în fond plângerile legate de condițiile precare de detenție și să acorde despăgubiri adecvate și suficiente.
Prin adoptarea Legii nr. 163, din 20 iulie 2017 (în vigoare din 1 ianuarie 2019) și a Legii nr. 272 pentru modificarea Codului de procedură penală, Republica Moldova a instituit un remediu preventiv și compensatoriu pentru condițiile inadecvate de detenție, reafirmându-și, de asemenea, angajamentele sale în abolirea torturii.
Până la 10.02.2020 din cca 4000 de plângeri din partea deținuților pentru condiții improprii de detenție, grație mecanismului compensatoriu, a fost acceptată eliberarea a 142 de deținuți, cuantumul despăgubirilor fiind de 1.639.985 lei, sumă incomparabil de mică față de cea plătită de stat pentru condamnările la CEDO.
La reuniunea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din martie 2018, în contextul discuțiilor pe marginea executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la condițiile de detenție în Republica Moldova, s-a menționat că adoptarea legislației care a instituit un nou remediu intern reprezentă o evoluție pozitivă. Comitetul a notat anterior că legea menționată părea să respecte principalele exigențe din jurisprudența Curții Europene și recomandările cu privire la măsurile preventive și compensatoriii din cauza Shishanov.
În același timp, în cauza Drăniceru c. Republicii Moldova se notează că noul remediu instituit în Republica Moldova prezintă, în principiu, perspective de redresare adecvată a încălcărilor Convenției provocate de condițiile precare de detenție. Cu toate acestea, Curtea subliniază că această concluzie nu va prejudicia în nici un mod o eventuală reexaminare a chestiunii ineficienței naționale și a executării efective a acestora. Curtea își păstrează competența sa de ultim control pentru orice plângere formulată de către reclamanți.
În cauza Pădureţ c. Republicii Moldova, Curtea a statuat că încălcarea art. 3 din Convenţie va fi inevitabil constatată atât timp cât autorităţile nu vor repara pe deplin prejudiciul cauzat reclamantului şi până la momentul îndeplinirii obligaţiilor pozitive care reies din acest articol pentru investigarea şi sancţionarea celor responsabili de aplicarea de rele tratamente.
Avocatul Poporului amintește de faptul că dreptul de a nu fi supus la tortură, tratamente inumane şi degradante este un drept intangibil, nefiind permis a i se aduce limitări nici măcar în circumstanţe care pot pune în pericol suveranitatea naţională, aspect care îl diferenţiază de majoritatea drepturilor protejate de Convenţie.
Situația în toate locurile de detenție rămâne îngrijorătoare, potrivit constatărilor Comitetului ONU împotriva torturii, Comitetului european pentru prevenirea torturii, jurisprudenței CtEDO, Avocatului Poporului, Consiliului pentru prevenirea torturii: condiții de detenție necorespunzătoare, lipsa acută de spațiu personal, suprapopulare, penuria locurilor de dormit, accesul limitat la lumină și aer curat, lipsa de intimitate în timpul utilizării instalațiilor sanitare etc. Practic, toate penitenciarele sunt de o arhitectură veche, de organizare sovietică și neadaptate detenției omului ca atare. Spațiile mari (de tip baracă) influențează atât asupra respectării regimului de detenție de către deținuți, sănătății, cât și capacității lor de a participa la programele de resocializare. Mai mult de 80% din condamnați petrec tot timpul în incinta instituțiilor din cauza lipsei locurilor de muncă și altor forme de ocupație. La propriu, penitenciarele nu dispun/ dispun limitat de domenii ocupaționale specifice și utile persoanelor deținute. Aspectul „resocializării” se menține la procesul de evidență a documentației scrise, decât de o succesiune de acțiuni în domeniu.
Declarația Ministrului Justiției, Fadei Nagacevschi precum că „din detenție sunt eliberați criminali, recidiviști” constituie un fals și induce în eroare opinia publică dat fiind că printre deținuții care cad sub incidența mecanismului compensatoriu sunt și persoane care au săvârșit infracțiuni mai puțin grave, cum ar fi cele economice, implicarea în accidente rutiere.
Mihail Cotorobai își exprimă nedumerirea în legătură cu faptul că Oficiul Avocatului Poporului, în calitate de instituție națională pentru drepturile omului, nu a fost consultat într-o problemă de o asemenea importanța, dar și pentru că subiectul în cauză nu s-a discutat în cadrul grupului de lucru pentru elaborarea Regulamentului cu privire la evaluarea condițiilor de detenție, creat de Ministerul Justiției.
Avocatul Poporului solicită Parlamentului Republicii Moldova să nu susțină inițiativa Guvernului cu privire la suspendarea aplicării reducerii pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție, conform prevederilor art. 385 alin. (5), art. 4732 – 4734 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova.
13. 02. 2020
Direcția promovarea drepturilor omului și comunicare
a Oficiului Avocatului Poporului
Tel.: 60002656
