Oficiul Avocatului Poporului a participat la Conferința European Whistleblowing Conference 2026, desfășurată la 20 octombrie, la Bruxelles, cu genericul „Whistleblowing in the AI Era: National Security, the Rule of Law, and Public Accountability”.
Conferința a reunit reprezentanți ai autorităților europene și naționale, experți juridici, cercetători și organizații ale societății civile. Scopul evenimentului a fost examinarea provocărilor pe care utilizarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale le creează pentru mecanismele de raportare a încălcărilor, protecția avertizorilor, statul de drept și responsabilitatea publică.
În cadrul panelului „Challenges in Practice”, Olesea Doronceanu, adjuncta Avocatului Poporului, a prezentat experiența Republicii Moldova în dezvoltarea cadrului normativ privind avertizorii de integritate și transpunerea parțială a Directivei (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii. Intervenția a vizat responsabilitățile autorităților care examinează raportările și ale celor abilitate să acorde măsuri de protecție, precum și rolul Oficiului Avocatului Poporului în examinarea cererilor de protecție a avertizorilor. Au fost prezentate, de asemenea, date statistice privind cazurile examinate și provocările întâmpinate în această activitate.
Un subiect important l-a constituit impactul lipsei unor instrumente digitale adecvate asupra eficienței sistemelor de raportare. Într-un mediu în care deciziile și procesele de lucru sunt tot mai mult automatizate, mecanismele de avertizare trebuie să asigure examinarea efectivă a sesizărilor, protejarea identității persoanelor și trasabilitatea procedurilor.
Agenda conferinței a abordat și riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale în contexte sensibile, inclusiv în administrație, supraveghere și evaluarea riscurilor. Opacitatea unor sisteme poate îngreuna identificarea persoanelor sau a proceselor responsabile pentru deciziile automatizate. Totodată, monitorizarea angajaților, cerințele de confidențialitate și securitate a informației, lacunele de reglementare și capacitatea limitată a autorităților pot afecta raportarea și protecția avertizorilor. Participanții au discutat și despre dezinformarea bazată pe inteligență artificială și despre presiunile asupra statului de drept, care pot slăbi garanțiile legale și echitatea procedurilor.
În intervenția sa, Olesea Doronceanu a abordat necesitatea unor garanții juridice și instituționale care să păstreze avertizarea ca mecanism efectiv de responsabilizare într-o societate influențată de inteligența artificială. A fost evidențiată și importanța culturii instituționale: atunci când avertizorii sunt considerați neloiali sau raportarea este urmată de represalii, persoanele pot fi descurajate să semnaleze încălcările.
Discuțiile conferinței au vizat, la nivel mai larg, adaptarea autorităților de supraveghere și a canalelor de raportare la noile realități tehnologice, consolidarea infrastructurii de raportare și evoluția cadrului juridic european. A fost examinată și interacțiunea dintre regimurile Uniunii Europene și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului în domeniul protecției avertizorilor, inclusiv în contextul securității naționale.
Participarea Oficiului Avocatului Poporului a oferit prilejul de a împărtăși experiența Republicii Moldova și de a aduce în discuție provocările practice legate de examinarea cererilor de protecție. Un sistem eficient de avertizare presupune nu doar norme adecvate, ci și autorități capabile să examineze raportările, instrumente conforme și o cultură instituțională care încurajează semnalarea încălcărilor și protejează persoanele care o fac.
