În ultimii ani, digitalizarea s-a afirmat ca una dintre cele mai importante direcții de reformă ale statului în Republica Moldova, fiind accelerată de parcursul european, de crizele recente și de așteptările tot mai mari ale locuitorilor. Dezvoltarea serviciilor publice digitale a urmărit reducerea birocrației, creșterea eficienței administrației publice, facilitarea accesului la servicii și consolidarea rezilienței statului.
Această transformare rapidă aduce beneficii incontestabile, însă generează și riscuri semnificative pentru drepturile omului. Digitalizarea nu este neutră din această perspectivă: modul în care tehnologiile sunt concepute, implementate și guvernate poate fie să consolideze drepturile fundamentale, fie să le vulnerabilizeze.
Pornind de la această realitate, Oficiul Avocatului Poporului, în parteneriat cu Institutul Danez pentru Drepturile Omului, a elaborat un studiu dedicat analizei impactului digitalizării asupra drepturilor fundamentale. Studiul oferă o evaluare a riscurilor emergente și propune recomandări concrete pentru a asigura că tehnologia servește interesului public și protejează demnitatea și drepturile fiecărei persoane.
De asemenea, studiul vine să sprijine factorii de decizie, instituțiile publice, mediul academic, societatea civilă, sectorul privat și partenerii internaționali, oferind un instrument practic de prevenire care permite identificarea și gestionarea riscurilor asupra drepturilor omului. Aceasta este cu atât mai important cu cât Republica Moldova nu dispune în prezent de un mecanism formal de evaluare a impactului digitalizării, iar măsurile existente sunt fragmentate și predominant reactive; în lipsa unui cadru structurat, riscurile sistemice devin vizibile abia după producerea prejudiciului.
Studiul s-a bazat pe un design metodologic mixt: analiză a cadrului legislativ și a politicilor naționale, un grup de discuții multisectorial organizat de Oficiu Avocatului Poporului (28 martie 2025, 17 participanți), un chestionar aplicat participanților la grupul de discuții și un sondaj public online (martie–aprilie 2025; 66 răspunsuri complete).
Principalele constatări centrate pe drepturile omului:
- Fragmentarea cadrului juridic: Lipsa unei viziuni unitare și a unui cadru legislativ coerent în domeniul guvernanței digitale generează garanții inegale și responsabilități neclare între instituții, afectând predictibilitatea și aplicarea drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul la viață privată și la un recurs efectiv.
- Afectarea dreptului la viață privată și protecția datelor: Extinderea registrelor de stat, schimbul de date între instituții și utilizarea tehnologiilor emergente cresc riscul supravegherii excesive, al accesului neautorizat la date și al utilizării disproporționate a informațiilor personale.
- Decizii automatizate fără garanții suficiente: Utilizarea frecventă a inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, fără mecanisme clare de supraveghere umană, transparență și contestare, poate conduce la decizii opace, erori sistemice și discriminare. În luna mai 2025, ChatGPT deținea 91,4% din piața chatboturilor mobile bazate pe inteligență artificială din Republica Moldova, fiind urmat de Microsoft Copilot și Gemini.
- Excluderea digitală și discriminarea indirectă: Persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități, minoritățile lingvistice și comunitățile rurale riscă să fie excluse de la acces egal la servicii esențiale, dacă digitalizarea nu este însoțită de măsuri de accesibilitate, paritate lingvistică și alternative offline echivalente.
- Libertatea de exprimare și siguranța online: Guvernanța insuficient dezvoltată a platformelor digitale creează riscuri pentru libertatea de exprimare, protecția copiilor și combaterea discursului de ură, fără a afecta pluralismul și dezbaterea democratică.
- Protecția datelor: Deși au fost înregistrate progrese, capacitatea de aplicare rămâne insuficientă în sectoare sensibile precum sănătatea, justiția, protecția socială și educația.
Recomandări-cheie reflectate în Studiu:
- Adoptarea unei viziuni naționale coerente pentru guvernanța digitală prin armonizarea legilor, politicilor și strategiilor fragmentate într-un cadru normativ unic. Acest lucru ar putea asigura o mai mare claritate, coerență și responsabilitate a modului în care sunt concepute și implementate reformele digitale.
- Garantarea incluziunii și egalității prin integrarea standardelor de accesibilitate, a parității multilingve și a echivalenței offline în toate reformele digitale. Serviciile esențiale trebuie să rămână disponibile pentru toată lumea, inclusiv pentru cei care nu au acces digital sau se confruntă cu bariere lingvistice și fizice.
- Plasarea drepturilor omului în centrul transformării digitale, prin introducerea evaluărilor de impact asupra drepturilor omului și protecției datelor ca element obligatoriu pentru fiecare inițiativă majoră. Integrarea măsurilor de protecție încă din faza de proiectare poate preveni încălcarea drepturilor și consolida încrederea publicului.
- Consolidarea cooperării instituționale și a responsabilității prin promovarea coordonării sistematice între Parlament, Guvern, organismele de supraveghere, autoritățile locale și societatea civilă. Raportarea transparentă și dialogul deschis pot asigura controlul democratic al proceselor de digitalizare.
- Alinierea reformelor digitale ale Republicii Moldova la standardele europene și internaționale, inclusiv la RGPD, Directiva NIS2, Actul privind IA și Actul privind serviciile digitale. Această aliniere ar consolida parcursul de integrare al Republicii Moldova în UE, adoptând în același timp cele mai bune practici recunoscute la nivel internațional.
- Investirea în consolidarea capacităților și sensibilizarea publicului, astfel încât instituțiile, întreprinderile și locuitorii să dispună de cunoștințele, competențele și instrumentele necesare pentru a naviga în spațiul digital în mod responsabil și sigur. În cazul copiilor, este necesară educația privind competențele digitale, responsabilizarea platformelor online și consolidarea capacităților instituțiilor de protecție a copilului.
Pentru a sprijini instituțiile publice, studiul include în anexă o listă de verificare „Digitalizare și drepturile omului” (anexa 1) — un instrument ce ar putea fi utilizat în identificarea și gestionarea riscurilor pe parcursul ciclului de viață al tehnologiilor — și o matrice a părților interesate și a impactului (anexa 2) pentru prioritizarea intervențiilor.
Studiul nu urmărește să fie o evaluare exhaustivă: baza empirică are limitări în timp şi mărime a eșantionului. Pe baza acestor limite, raportul recomandă lansarea unui program amplu de evaluare ulterioară, cu acoperire sectorială mai largă, consultare extinsă și audituri tehnice pentru sistemele cu risc ridicat.
Prezența a aproximativ 60 de părți interesate — inclusiv reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Justiției, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Agenției pentru Securitate Cibernetică, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Consiliului pentru Egalitate, Consiliului Audiovizualului, Agenției de Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, Inspectoratului General al Poliției, Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, precum și ai societății civile (Promo-LEX, Amnesty International Moldova, IMS – International Media Support, Platforma pentru Egalitate de Gen), ai organizațiilor și instituțiilor internaționale (Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, Ambasada Danemarcei, UN OHCHR Moldova UNICEF Moldova, UN Women Moldova), ai mediului privat (Moldcell SA) și ai mediului academic (Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Institutul Cybercor, Academia de Studii Economice din Moldova) — demonstrează angajamentul comun față de această prioritate
Prezent la eveniment, Șeful Direcției politici în domeniul tehnologiei informației și digitalizării din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, domnul Andrei Cușcă, a prezentat inițiativele și realizările ministerului în domeniul digitalizării, iar ulterior a salutat lansarea studiului, menționând relevanța acestuia în contextul proceselor de digitalizare.
Consiliera principală în domeniul drepturilor omului, afacerilor și tehnolofiei al Insitutului Danez, Line Gamrath Rasmussen a apreciat caracterul amplu și inclusiv al procesului de elaborare a studiului, care a implicat o varietate de actori relevanți din domeniul digitalizării din Republica Moldova, fiind exprimată speranța că acest demers va contribui la promovarea unei digitalizări bazate pe respectarea drepturilor omului la nivel național.
„Digitalizarea nu este doar o oportunitate de modernizare a serviciilor publice, ci și o responsabilitate majoră: modul în care adoptăm și guvernăm tehnologiile digitale va determina dacă drepturile fundamentale ale fiecărui cetățean sunt protejate sau expuse riscurilor.” – Ceslav Panico, Avocatul Poporului.
În acest sens, studiul consolidează poziția Oficiului Avocatului Poporului ca actor-cheie în prevenirea riscurilor și protecția drepturilor fundamentale în era inteligenței artificiale, în deplină concordanță cu standardele europene emergente și cu obligațiile internaționale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului.
În urma lansării Studiului, Oficiul Avocatului Poporului, în parteneriat cu Institutul Danez pentru Drepturile Omului, își propune inițierea mai multor demersuri menite să consolideze abordarea bazată pe drepturile omului în procesele de digitalizare. Printre acestea se numără instituirea unui Grup de Lucru sau a unui Consiliu intersectorial, care să poată oferi expertiză în identificarea domeniilor de intervenție și politicilor publice ce necesită îmbunătățiri. Totodată, Avocatul Poporului vizează dezvoltarea unor platforme de educare și informare destinate creșterii nivelului de conștientizare cu privire la impactul digitalizării asupra drepturilor omului.
Digitalizarea poate fi un catalizator al progresului democratic doar dacă este proiectată şi guvernată în respectul demnității umane, egalității şi statului de drept. Prevenirea riscurilor identificate în studiu necesită un efort comun al autorităților publice, sectorului privat, societăţii civile, mediului academic şi partenerilor internaţionali.
Elaborarea studiului și organizarea evenimentului de lansare a studiului fost realizată în cadrul Memorandumului de înțelegere 2024 – 2025 dintre Oficiul Avocatului Poporului și Institutul Danez pentru Drepturile Omului.
Studiul complet, anexele şi instrumentele propuse sunt disponibile publicului pe pagina oficială a Oficiului Avocatului Poporului: https://ombudsman.md/studiu-de-evaluare-a-impactului-digitalizarii-asupra-drepturilor-omului-in-republica-moldova/
