Pe 7 aprilie consemnăm o aniversare tristă – 10 ani de la protestele din Chișinău. Capitala Moldovei a devenit arena unor violențe fără precedent, a devastării unor edificii importante în stat, dar și a unor încălcări grave ale drepturilor și libertăților omului: dreptul la siguranța persoanei, la integritatea fizică și psihică, libertatea de întrunire, dreptul la libertatea opiniei și exprimării. Sute de tineri au fost reținuți și supuși unor rele tratamente.
În contextul împlinirii a 10 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, constată cu regret că lecția de acum un deceniu nu a fost pe deplin învățată chiar dacă autoritățile au întreprins mai multe acțiuni de ordin legislativ și instituțional.
În 2010 a fost constituită Secția combaterea torturii din cadrul Procuraturii Generale, în procuraturile teritoriale fiind desemnați procurori, responsabili de investigarea cauzelor de tortură. În 2012 infracțiunea de tortură și rele tratamente a fost reflectată într-un nou articol – 166/1 Cod penal. Au fost stabilite pedepse penale pentru tratament inuman și degradant și înăsprite semnificativ sancțiunile penale pentru actele de tortură, fără posibilitatea aplicării amnistiei pentru acest gen de infracțiuni. A fost instituită obligația expresă de a consemna în procesul-verbal de reținere starea fizică a reținutului, plângerile, obiecțiile, accesul la medic, in special, informarea imediată a procurorului. Orice persoană reținută este supusă imediat examenului medical confidențial la intrarea și ieșirea din izolator.
De asemenea, numărul sesizărilor la adresa Procuraturii privind cazuri de aplicare a torturii s-a redus simțitor de la 992 în anul 2009 la 639 în anul 2017. Numărul de cereri la acest subiect s-au diminuat și în adresa Avocatului Poporului.
În același timp, cazul Andrei Brăguță a demonstrat că în Republica Moldova nu există garanții că oamenii nimerind în custodia statului nu vor fi supuși torturii, pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante. Într-un Raport special pe cazul Andrei Brăguță, Avocatul Poporului a menționat faptul că din momentul reținerii acestuia de către angajații poliției și până la plasarea lui în instituțiile penitenciare au fost încălcate total/ parțial garanțiile minime împotriva relelor tratamente (normele CPT) și lezată demnitatea umană a persoanei date.
Derivând de la concluziile Raportului special al Avocatului Poporului privind rezultatele investigării din oficiu a cazului de deces în custodia statului a cetățeanului Andrei Braguța, Ombudsmanul a inițiat o monitorizare amplă a procesului decizional de aplicare a reținerii; reținerea persoanei de către poliție; transportarea și escortarea persoanei reținute, precum și mecanismul plasării în detenție a persoanelor reținute. Concluziile acestei monitorizări vor fi făcute publice în curînd.
Avocatul Poporului a atenționat de mai multe ori asupra problemei utilizării exagerate de către autoritățile moldovenești a măsurii de arest preventiv, inclusiv asupra unor participanți la acțiuni de protest. Mihail Cotorobai reiterează și în acest context că arestarea preventivă trebuie să fie o excepție de la dreptul de libertate și securitate și să fie aplicat în cazuri în care sunt prezentate probe sigure, însoțite de argumentări, care ar confirma cu certitudine probabilitatea comiterii acțiunilor de către persoanele bănuite.
Cît privește libertatea de întrunire, aceasta a fost respectată în linii mari în perioada ce a urmat protestelor din 7 aprilie 2009. Evenimente mai recente, dar și din ultimii ani denotă însă faptul că și la acest capitol există unele probleme, cum ar fi aplicarea unor măsuri disproporționate față de participanții la unele acțiuni de protest, obstrucționarea accesului unor jurnaliști la acțiunile publice, crearea de impedimente persoanelor din localitățile rurale de a se deplasa pentru participare la protestele organizate de către partidele de opoziție.
Anticipînd unele evenimente cu caracter public sau acțiuni de protest, Avocatul Poporului a îndemnat constant participanții, autoritățile, reprezentanții organelor de drept la corectitudine și respectarea principilor democratice. Cu prilejul a 10 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, Mihail Cotorobai amintește că principiile democratice presupun reguli care urmează a fi respectate de ambele părți, atît de cetățeni, cît și de către autorități. Acestea din urmă trebuie însă să țină cont de faptul că protestînd cetățenii avertizează puterea că nu este de acord cu acțiunile autorităților sau că acestea nu au ținut cont de voința, interesele și aspirațiile lor. Dreptul la siguranța persoanei, la integritatea fizică și psihică, libertatea de întrunire, dreptul la libertatea opiniei și exprimării sunt indisolubile proceselor democratice și nu pot fi acceptate nici un fel de derogări, în afară de cele prevăzute expres de lege și standardele internaționale.
Autoritățile moldovenești mai au de lichidat restanțe la capitolul drepturile politice și civile, consideră Mihail Cotorobai, venind către acestea cu îndemnul de a acționa astfel încît democrația să fie o valoare ocrotită în țara noastră.
