Avocatul Poporului pentru drepturile copilului: Situația epidemiologică din țară rămâne a fi în continuare destul de gravă. Chem autoritățile să optimizeze măsurile impuse în situația de urgență, să mențină un control mai strict asupra respectării acestora, iar populația – să urmeze regulile sanitare pentru a nu admite răspândirea SARS-CoV-2.
Maia Bănărescu apreciază drept necesară luarea unor decizii suplimentare ca răspuns la creșterea cazurilor de infectări, dar este rezervată cu privire la oportunitatea instituiri anumitor restricții. În opinia Avocatului Poporului pentru drepturile copilului[1], Decizia nr.1 a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) a Republicii Moldova din 1 aprilie curent nu este suficient de clară, iar unele limitări impuse pentru obținerea diminuării ratei de contaminări nu sunt îndeajuns de argumentate și rezonabile.
Printre acestea este și controversata decizie de a interzice aflarea persoanelor în spații publice deschise, cum ar fi parcuri, zone de agrement, terenuri de joacă sau terenuri sportive, în timp ce alte locuri foarte aglomerate și închise, cum ar fi mall-urile, piețele, sălile de sport urmează să funcționeze în continuare. Această decizie a fost criticată de populație și de către autoritățile publice locale din mai multe orașe, iar primarii municipiilor Chișinău și Bălți s-au pronunțat pentru anularea ei.
Maia Bănărescu salută intenția CSE de a-și revizui decizia la acest capitol, dar se arată rezervată față de o altă interdicție a Comisiei pentru Situații Excepționale – privind circulația pe timp de noapte, chiar dacă există problema funcționării ilegale a cluburilor de noapte și a restaurantelor. Asta în condițiile în care numărul persoanelor care circulă ziua în transportul public supraaglomerat este destul de mare, la fel fiind și riscul de contaminare. Comisia însă nu a venit cu măsuri suplimentare și mai hotărâte de reducere a pericolului de infectare în transportul public. Avocatul Poporului pentru drepturile copilului consideră că restricțiile de mobilitate pe timp de noapte puteau fi evitate în cazul în care autoritățile instituiau un control mai strict asupra funcționării restaurantelor, locurilor de agrement etc.
În același timp, membrii Comisiei au omis să reafirme foarte clar sau să prevadă măsuri suplimentare legate de respectarea măsurilor de protecție în cadrul întrunirilor ce au caracter religios, oficierea slujbelor și a rugăciunilor în mod colectiv sau privat, a serviciilor divine sau a altor evenimente tradiționale religioase. Asta deși experiența perioadei crizei pandemice a demonstrat faptul că lăcașele sfinte sunt, de regulă, suprasolicitate, iar normele sanitare în mare parte – ignorate.
Astfel, în Hotărârea CSE doar se spune că rămân a fi valabile hotărârile nr.41, nr.44, nr.51, nr.53 ale Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică, fără a specifica pe scurt ce prevăd acestea. În acest mod, prescripțiile corespunzătoare ale Comisiei nu au fost suficient de bine înțelese. O dovadă concludentă în acest sens au fost comentariile populației în spațiul online, dar și a unor experți privind evitarea de către CSE a stabilirii unor reglementări la acest subiect.
Lipsa unei coerențe și a rezonabilități în impunerea limitărilor, dar și exprimarea dezacordului cu acestea chiar de către reprezentanții autorităților publice locale, reduce din credibilitatea autorităților în acțiunile de diminuare a răspândirii virusului și din efectul pozitiv al măsurilor întreprinse.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului reamintește exigențele organismelor internaționale în acest context. În opinia Comisiei de la Veneția[2] cu referire la starea de urgență se menționează că dispozițiile emise în cadrul acesteia vor trebui interpretate în mod sistemic, cu respectarea celorlalte dispoziții constituționale, în special a celor care consacră și garantează drepturile și libertățile fundamentale. Atunci când o măsură restricționează drepturile omului, restricțiile trebuie să fie definite cât se poate de precis și să fie necesare și proporționale cu obiectivul urmărit.
Restrângerea drepturilor şi libertăților persoanei este admisă cu respectarea obligatorie a unor principii cardinale, care fixează limitele și condițiile restrângerii. Principiul proporționalității, care este unul indispensabil în cazul instituirii anumitor restricții impune stabilirea unui raport echilibrat între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului își reafirmă îngrijorările sale în legătură cu deficiențele atestate în procesul de vaccinare, care se desfășoară lent, cu abateri și în mod netransparent.
Maia Bănărescu regretă faptul că autoritățile nu au reușit să elaboreze și să pună în aplicare o strategie clară de vaccinare, care să ofere cetățenilor informații pertinente despre procedura în care vor fi imunizați: fie că vor fi contactați de către medicul de familie, fie că urmează să se înregistreze pe o platformă online etc. Procesul de imunizare decurge anevoios, cu mari neclarități și incertitudini având în vedere faptul că, la etapa actuală, Republica Moldova poate conta doar pe donații de vaccinuri anti-Covid-19, iar cantitatea de vaccinuri disponibile în stoc este una limitată. Ombudsmanul recomandă autorităților să profite de timpul până la obținerea unui nou lot de vaccinuri pentru a elabora o schemă funcțională și mai eficientă pentru imunizarea în etapa curentă și următoare, implicit elaborarea unor liste de așteptare.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului își reiterează mesajul său către autorități privitor la stabilirea unui mecanism cât mai clar al procesului de imunizare, asigurarea transparenței maxime a acestuia, inclusiv în ceea ce vizează achiziționarea de vaccinuri.
Ombudsmanul Copilului optează pentru monitorizarea riguroasă a utilizării vaccinurilor și excluderea imunizării contrar ordinii stabilite, dar și verificarea/investigarea semnalelor privind comercializarea unor certificate de COVID-19, care oferă unor persoane posibilitatea de a beneficia de compensații, iar altora de a se deplasa peste hotare.
Maia Bănărescu pledează și pentru menținerea unui control mai strict asupra implementării deciziilor CES și a respectării regulilor sanitare, cu implicarea mai activă a forțelor de ordine.
În același timp, Ombudsmanul Copilului atrage atenția asupra importanței respectării, în cazul aplicării de sancțiuni, a dreptului la apărare, de acces la justiție, cu stabilirea unor termene reale pentru contestarea deciziilor privind actele contravenționale.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului pledează pentru acțiuni mai hotărâte și în scopul asigurării dreptului la educație a copiilor, cum ar fi anunțarea cât mai grabnică a poziției Comisiei privitor la susținerea examenelor de absolvire a ciclului gimnazial și liceal, a celor de bacalaureat; facilitarea accesului la studii a copiilor din clasele primare și a celor cu necesități speciale. Ombudsmanul Copilului reiterează recomandarea privind acordarea unui pachet social pentru familiile cu copii, în care unul dintre părinții și-a suspendat activitatea de muncă în legătură cu instituirea procesului educațional la distanță.
Maia Bănărescu amintește că la adoptarea tuturor deciziilor autoritățile și Comisia pentru Situații Excepționale trebuie să se ghideze în exclusivitate de valorile drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului se adresează și către cetățeni cu îndemnul la responsabilitate și la conștiință civică, menționând că eforturile autorităților nu vor avea efectul scontat fără de respectarea de către populație a normelor sanitare.
2021 04 06
Direcția promovarea drepturilor
omului și comunicare
Tel. 060002656
[1] În baza art. 3 al Hotărârii Parlamentului nr.4 din 04februarie 2021 privind încetarea mandatului Avocatului Poporului (Ombudsmanului) până la numirea de către Parlament a unui nou Avocat al Poporului (Ombudsman), doamna Maia Bănărescu, Avocat al Poporului pentru drepturile copilului, va îndeplini atribuțiile funcției de Avocat al Poporului (Ombudsman).
[2] Opinia nr. 838/2016 cu privire la proiectul legii constituționale a Franței „Privind protecția Națiunii”, CDLAD(2016)006, § 54
