Cea de-a treia ediție a Caravanei Drepturilor Omului, organizată de Oficiul Avocatului Poporului, s-a desfășurat în perioada lunii iunie 2026 în raioanele Fălești, Hîncești și municipiul Comrat, reunind peste 3.000 de participanți – copii, tineri și adulți.
Campania națională a fost realizată în parteneriat de bază cu Consiliul Europei – Oficiul din Chișinău și UNHCR Moldova, cu sprijinul UNICEF Moldova, OHCHR Moldova, Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, DTDA – Fagbevægelsens Udviklingssamarbejde și al altor parteneri, reunind în total 24 de instituții – autorități publice, organizații internaționale și organizații ale societății civile.
Scopul Caravanei a fost de a apropia mecanismele de protecție a drepturilor omului de cetățeni, de a facilita dialogul dintre comunități și autoritățile publice, de a crește nivelul de informare privind drepturile și libertățile fundamentale și de a identifica, direct din teritoriu, problemele cu care se confruntă oamenii în relația cu instituțiile statului.
Programul Caravanei a fost structurat în două componente. În prima zi, în fiecare regiune a fost organizat Orășelul Drepturilor Omului, unde cetățenii au beneficiat de sesiuni de informare privind drepturile omului și drepturile copilului, consultații juridice gratuite, activități interactive pentru copii și tineri, demonstrații și prezentări ale instituțiilor participante, precum și distribuirea materialelor informative. În cea de-a doua zi au fost desfășurate ședințe de lucru cu reprezentanții consiliilor raionale, primăriilor, serviciilor publice desconcentrate și descentralizate, instituțiilor din domeniile educației, sănătății, asistenței sociale, poliției și altor autorități publice, în cadrul cărora au fost analizate principalele provocări privind respectarea drepturilor omului și identificate soluții pentru îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.
În paralel, echipele mobile ale Oficiului Avocatului Poporului au desfășurat vizite în 10 localități: Pîrlița, Ilenuța, Făgădău și Mărăndeni (raionul Fălești), Cărpineni, Lăpușna și Sărata-Galbenă (raionul Hîncești), precum și Congaz, Beșalma și Dezghingea (municipiul Comrat), unde au purtat discuții individuale cu peste 180 de localnici, femei și bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 65 de ani. Aceste vizite au permis documentarea unor probleme recurente semnalate atât de cetățeni, cât și de autoritățile publice locale.
Printre cele mai frecvent identificate provocări se numără accesul limitat la servicii sociale, insuficiența asistenților personali pentru persoanele cu dizabilități, lipsa/insuficiența serviciilor de sănătate mintală și de reabilitare pentru copiii cu dizabilități, lipsa/insuficiența serviciilor specializate pentru copii în conflict cu legea și copii expuși riscului de a comite infracțiuni, deficitul medicilor de familie și al medicilor specialiști, precum și accesul dificil la servicii medicale în mediul rural. De asemenea, au fost semnalate probleme privind lipsa sistemelor de canalizare, calitatea apei potabile, gestionarea deșeurilor, starea infrastructurii locale, lipsa oportunităților de angajare, depopularea comunităților rurale, nivelul redus al pensiilor, fenomenul câinilor fără stăpân și dificultățile de acces la unele servicii publice.
Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a subliniat că rezultatele Caravanei confirmă importanța dialogului direct cu oamenii:
„Vizitele în comunități ne oferă posibilitatea să înțelegem problemele reale cu care se confruntă cetățenii și autoritățile locale. Dincolo de cazurile individuale, Caravana ne ajută să identificăm deficiențe sistemice care necesită intervenții la nivel de politici publice sau schimbări în comportamentul instituțiilor publice. Constatările din acest an vor sta la baza recomandărilor pe care Oficiul Avocatului Poporului le va adresa ministerelor sau Parlamentului.”
Pentru a completa constatările rezultate din dialogul direct cu cetățenii, în cadrul Caravanei au fost aplicate chestionare privind nivelul de informare a populației în domeniul drepturilor omului.
Rezultatele arată că 86% dintre respondenți declară că știu ce sunt drepturile omului, iar 95,6% afirmă că cunosc drepturile copilului. Participanții la sondaj au fost preponderent femei (69,6%), iar cea mai numeroasă categorie de vârstă a fost reprezentată de persoanele între 30 și 44 de ani (40%).
Cele mai cunoscute drepturi sunt dreptul la viață, dreptul la sănătate, dreptul la educație, dreptul la opinie și libertatea de exprimare, dreptul la muncă, dreptul la respectarea vieții private, dreptul la libertate și siguranță și dreptul de a nu fi discriminat. În schimb, drepturile privind protecția și asistența socială sunt mai puțin cunoscute.
În ceea ce privește respectarea drepturilor omului la nivel local, 51,5% dintre respondenți consideră că autoritățile și instituțiile locale le respectă doar parțial, 33,8% apreciază că acestea sunt respectate în general, iar 11,8% consideră că drepturile nu sunt respectate. Cele mai frecvent indicate drepturi încălcate sunt dreptul la sănătate și dreptul la asistență și protecție socială.
Rezultatele sondajului evidențiază și un decalaj între cunoașterea drepturilor și cunoașterea mecanismelor de protecție, doar 60% din respondenți au declarat că au depus o plângere atunci când au considerat că drepturile lor au fost încălcate.
Respondenții identifică drept cele mai vulnerabile categorii persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice, femeile, minoritățile etnice și copiii, iar cele mai frecvente dificultăți în relația cu autoritățile sunt întâmpinate în interacțiunea cu instituțiile medicale, serviciile de asistență socială, poliția și autoritățile administrației publice locale.
Totodată, 59,5% dintre participanți consideră că rețelele de socializare reprezintă cel mai eficient canal pentru promovarea drepturilor omului, urmate de activitățile desfășurate în școli și universități (48,1%) și de televiziune și radio (45,6%) iar 19% dintre respondenți consideră că și poliția, inclusiv polițistul de sector, ar trebui să contribuie activ la informarea populației privind drepturile omului.
În cadrul activităților dedicate copiilor au fost aplicate chestionare privind cunoașterea drepturilor copilului. Rezultatele indică faptul că majoritatea copiilor cunosc principalele drepturi fundamentale și identifică familia drept principalul sprijin în situații dificile.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, a menționat că rezultatele obținute în cadrul Caravanei evidențiază necesitatea consolidării educației privind drepturile copilului:
„Este încurajator faptul că majoritatea copiilor cunosc drepturile fundamentale de care beneficiază. În același timp, constatăm că este nevoie de mai multe activități prin care copiii să afle cui se pot adresa atunci când drepturile lor sunt încălcate și care sunt mecanismele instituționale existente pentru protecția lor.”
Constatările rezultate în urma Caravanei Drepturilor Omului 2026 confirmă că problemele identificate de echipele mobile în teritoriu coincid cu percepțiile exprimate de cetățeni în cadrul chestionarelor aplicate. Informațiile colectate vor fundamenta activitatea de monitorizare a Oficiului Avocatului Poporului, recomandările adresate autorităților publice și viitoarele acțiuni de promovare și protecție a drepturilor omului și a drepturilor copilului în Republica Moldova.
Imagini din cadrul Caravanei Drepturilor Omului 2026, desfășurate în raioanele Fălești, Hîncești și municipiul Comrat, pot fi vizualizate în galeria foto a Oficiului Avocatului Poporului: https://ombudsman.md/biblioteca/galerie/
