Avocatul Poporului, Ceslav Panico, își exprimă îngrijorarea în legătură cu mesajele publice recente ale ministrei belgiene a azilului și migrației, Anneleen Van Bossuyt, exprimate atât în spațiul online, cât și în cadrul vizitei sale oficiale în Republica Moldova, în perioada 11–12 mai 2025[1].
Declarațiile făcute de ministra belgiană, care a afirmat că Belgia nu va mai tolera solicitările abuzive de azil din partea cetățenilor moldoveni, care vizează direct comunitatea romă, au fost susținute în mod repetat și într-un limbaj categoric: „aveți 0 șanse să obțineți protecție internațională; nu veți primi adăpost; nu veți beneficia de compensații financiare; veți fi returnați.” Astfel de mesaje, exprimate în numele unui stat membru al Uniunii Europene, comportă riscuri majore din perspectiva drepturilor omului și a respectului față de demnitatea grupurilor vulnerabile.
Discurs cu conținut discriminatoriu și impact negativ asupra comunității rome
Ombudsmanul consideră că mesajul lansat de ministra belgiană – formulat nu doar în spațiul online, ci consolidat printr-o vizită oficială în Republica Moldova – nu poate fi redus la o simplă opinie politică. Forma, conținutul și contextul său oficial justifică o analiză atentă din perspectiva standardelor internaționale privind discursul responsabil și nediscriminarea.
Un asemenea mesaj trebuie calificat nu doar ca fiind perceput ca discriminatoriu și stigmatizant, ci ca având conținut discriminatoriu în sine, pentru că:
- identifică explicit o minoritate etnică – comunitatea romă – drept sursă principală a unui fenomen social negativ, respectiv migrația și solicitările de azil, în absența unei abordări bazate pe fapte verificate sau date diferențiate;
- asociază acestei comunități intenții colective abuzive, presupunând că romii ar exploata sistemul de azil în mod sistematic, fără a ține cont de motivațiile individuale sau de realitățile socio-economice care determină migrația, și situația persoanelor rome din Republica Moldova;
- transmite un mesaj de excludere totală, afirmând în mod repetitiv că „nu există nicio șansă” pentru moldoveni – în special romi – de a beneficia de protecție internațională, ceea ce contravine principiului evaluării individuale a cererilor de azil, prevăzut de convențiile internaționale și acquis-ul UE.
Un astfel de discurs, formulat de un oficial de rang înalt al unui stat membru UE, contravine principiului nediscriminării consacrat de dreptul internațional și riscă să consolideze o percepție colectivă negativă față de romi, contribuind la stigmatizare instituționalizată și la întărirea prejudecăților.
Mai mult, prin forma categorică a declarațiilor și prin insistența asupra identității etnice a solicitanților de azil, discursul poate fi perceput ca legitimând stereotipuri, creând impresia unei amenințări colective atribuite unei întregi comunități. Acest fapt este deosebit de grav într-un context în care romii din Republica Moldova sunt deja o comunitate profund vulnerabilizată, confruntându-se în mod sistematic cu: marginalizare socială; acces limitat la educație, servicii medicale și locuințe; rate înalte ale șomajului și sărăciei; discriminare documentată în interacțiunea cu instituțiile publice.
A evidenția apartenența etnică a majorității solicitanților de azil, în lipsa unor argumente solide și echilibrate, denotă lacune de înțelegere față de realitățile complexe ale comunității rome și riscă să amplifice stigmatizarea în ambele spații: atât în Belgia, cât și în Republica Moldova.
Cadru legal internațional și standarde de evaluare
Potrivit articolului 4 din Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (ICERD)[2], statele părți, inclusiv Belgia și Republica Moldova, au obligația de a interzice și sancționa orice formă de propagandă sau discurs care promovează idei de superioritate rasială sau etnică și care incită la discriminare sau ostilitate față de un grup minoritar. Această prevedere este esențială în evaluarea declarațiilor publice cu potențial stigmatizant.
Totodată, conform Principiilor de la Rabat (Rabat Plan of Action, ONU 2012)[3], discursurile emise de demnitari trebuie analizate ținând cont de factori precum intenția, poziția de autoritate a emițătorului, frecvența și răspândirea mesajului și impactul previzibil asupra grupului vizat. În cazul de față, caracterul oficial al declarației, repetarea sa în spațiul public și vizarea expresă a comunității rome indică riscul real de legitimare a prejudecăților și normalizare a stigmatizării.
În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Sejdić și Finci c. Bosnia și Herțegovina (2009)[4], a statuat că excluderea unei minorități de la exercitarea unor drepturi pe criterii etnice, chiar și atunci când este motivată de rațiuni administrative sau politice, constituie o formă de discriminare interzisă. Curtea a subliniat că astfel de practici „subminează însăși semnificația conceptului de cetățenie” și contravin principiului egalității în fața legii.
Contextul local: romii din Moldova – între vulnerabilitate, excludere și discriminare sistemică
În Republica Moldova, comunitatea romă continuă să se confrunte cu stigmatizare sistemică și discriminare structurală. Accesul limitat la educație, servicii medicale, locuințe și piața muncii este confirmat de multiple rapoarte naționale și internaționale, inclusiv de către Avocatul Poporului[5], Consiliul pentru Egalitate[6], Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) și Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CERD)[7].
Populația romă din Moldova este adesea subreprezentată în viața publică, iar politicile publice destinate integrării lor sunt adesea subfinanțate, aplicate fragmentar sau implementate formal, fără un impact concret asupra calității vieții. În ciuda unor inițiative guvernamentale, cum ar fi planurile de acțiune pentru incluziunea romilor, stigmatizarea și discriminarea rămân realități cotidiene, afectând atât copii, cât și adulți.
Potrivit rapoartelor Avocatului Poporului și Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării, romii întâmpină bariere sistemice în accesarea serviciilor publice – de la refuzul de a fi înscriși la medici de familie sau de a beneficia de prestații sociale, până la segregare școlară sau condiții improprii de locuire în comunități izolate.
Deosebit de îngrijorătoare sunt constatările privind tratamentul inegal al refugiaților de etnie romă din Ucraina, care, potrivit documentării realizate de Oficiul Avocatului Poporului în timpul crizei umanitare din 2022–2023[8], au fost discriminați în centrele de plasament temporar, excluși de la anumite forme de asistență sau izolați față de ceilalți beneficiari de protecție. Aceste cazuri au confirmat existența unei discriminări intersecționale, în care etnia și statutul de refugiat se cumulează, amplificând vulnerabilitatea indivizilor afectați.
Mai mult, în condițiile în care comunitatea romă din Moldova este deja afectată de stigmatizare istorică, sărăcie severă și lipsă de oportunități reale, discursurile oficiale externe care o culpabilizează în bloc pentru un fenomen precum migrația – adesea determinat de factori obiectivi: criză economică, discriminare internă, lipsa accesului la servicii – riscă să amplifice marginalizarea și ostilitatea socială față de acest grup. În consecință, se slăbește coeziunea socială și se reduce capacitatea instituțiilor de a promova o integrare reală și sustenabilă.
Demersuri instituționale
În acest context, Avocatul Poporului a adresat o scrisoare oficială Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, solicitând intervenția instituțională în limitele competențelor sale, în vederea analizării acestei situații prin prisma eticii diplomatice și a respectării drepturilor fundamentale.
De asemenea, au fost transmise notificări către Ambasada Regatului Belgiei la Chișinău, precum și către Ombudsmanul Federal al Belgiei, în care se solicită o evaluare comună și responsabilă a impactului unui astfel de discurs, cu scopul de a preveni repetarea unor practici similare în viitor.
[1] Surse – 1) https://www.belganewsagency.eu/belgian-minister-launches-campaign-in-moldova-to-deter-asylum-seekers?utm_source=chatgpt.com 2) https://newsmaker.md/ru/video-my-hotim-skazat-grajdanam-moldovy-ne-riskuite-jiznyu-v-belgii-vy-ne-poluchite-ubejishe-intervyu-nm-s-ministrom-po-migraczii-belgii 3) https://ipn.md/en/belgian-minister-of-migration-in-chisinau-belgium-no-longer-tolerates-asylum-abuse/
[2] https://www.ohchr.org/en/instruments-mechanisms/instruments/international-convention-elimination-all-forms-racial
[3] https://www.ohchr.org/en/freedom-of-expression
[4] https://hudoc.echr.coe.int/fre#{%22itemid%22:[%22001-96491%22]}
[5] https://ombudsman.md/rapoarte/drepturile-omului/anuale/
[6] https://egalitate.md/publications-category/rapoarte-anuale/
[7] https://docs.un.org/en/CERD/C/MDA/CO/12-14
[8] https://ombudsman.md/rapoarte/drepturile-persoanelor-straine/
