Avocatul Poporului al Republicii Moldova, Ceslav Panico, condamnă ferm acuzațiile nefondate și limbajul inacceptabil utilizat de Procurorul General în poziția publică exprimată într-un articol publicat de Ziarul de Gardă. Aceste declarații au fost formulate ca reacție la constatările și recomandările Oficiului Avocatului Poporului, prezentate într-un Raport special elaborat în 2024.
Astfel de acuzații și tentative de denigrare sunt inacceptabile atunci când vizează unica Instituție Națională pentru Protecția Drepturilor Omului cu rang constituțional, cu Statut A acreditat de ONU. Cu atât mai grav este faptul că aceste atacuri provin din partea unei instituții de importanță majoră, precum Procuratura Generală, și sunt incompatibile cu principiile profesionalismului și integrității ce ar trebui să caracterizeze activitatea acesteia, și afectează imaginea sistemului procuraturii.
Pe parcursul a 10 luni ai anului 2024, în exercitarea mandatului său național și internațional de prevenire a torturii, Oficiul Avocatului Poporului a elaborat și prezentat Procurorului General un Raport special privind prelevarea forțată a probelor biologice într-o cauză penală[1]. Acest document relevă probleme importante, atât într-un caz individual, cât și de natură sistemică, care, în opinia Ombudsmanului, reprezintă încălcări serioase ale drepturilor omului, unele dintre ele fiind chiar ilegale.
Printre aspectele esențiale evidențiate în Raport se numără, dar nu se limitează la:
- Încălcarea dreptului la apărare, prin admiterea de către procurorul de caz a desfășurării unei acțiuni de urmărire penală forțate asupra unei persoane aflate în arest preventiv, fără a-i fi asigurat accesul la un avocat, deși inculpatul a solicitat acest drept. Această acțiune este contrară prevederilor art. 69 și art. 70 din Codul de procedură penală, dar și art. 6 CEDO.
- Lipsa unor reglementări clare privind prelevarea forțată a probelor biologice într-o cauză penală, ceea ce duce la interpretări abuzive și aplicări neuniforme ale legii.
- Exercitarea de către un procuror a unor atribuții care nu îi revin prin lege. Într-un caz specific analizat, procurorul, țînând în mână o eprubetă sterilă de unică folosință, a încercat personal să colecteze mostre biologice de la o persoană, deși această atribuție revine exclusiv specialiștilor în medicină legală. Prin această acțiune, procurorul a încălcat Legea cu privire la Procuratură și a exercitat în mod necorespunzător atribuțiile sale de serviciu.
- Acțiuni de intimidare și constrângere fizică în cadrul procesului de colectare forțată a probelor biologice, fără consimțământul inculpatului, aspecte ce pot constitui forme de tortură, fiind în contradicție cu art. 3 CEDO.
Toate aceste acțiuni sunt în contradicție flagrantă cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și cu jurisprudența CtEDO, în special sub aspectul art. 3 (dreptul de a nu fi supus torturii) și art. 6 (dreptul la un proces echitabil). Lipsa unor măsuri corective creează premise ca Republica Moldova să fie condamnată din nou la CtEDO.
De altfel, deși PCCOCS a clasat inițial cauza penală privind actele de tortură în acest caz, instanța de judecată a anulat ordonanța de clasare, iar în prezent dosarul se află pe rol la Curtea de Apel Chișinău. În plus, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) s-a autosesizat în baza Raportului Ombudsmanului și a inițiat deja o anchetă disciplinară cu privire la activitatea procurorului implicat. Aceste evoluții confirmă existența unor suspiciuni rezonabile privind corectitudinea soluției inițiale în Raport.
Contrar afirmațiilor Procurorului General, Raportul Oficiului Avocatului Poporului nu are ca scop atacarea sau discreditarea Procuraturii ca instituție și, cu atât mai puțin, nu vizează imaginea personală a Procurorului General. Documentul expune un caz concret ce relevă probleme sistemice și propune soluții pentru prevenirea unor astfel de încălcări în viitor.
Înțelegem că instituțiilor de forță, și nu doar acestora, nu le convine să fie monitorizate și să li se atragă atenția asupra existenței problemelor sau a riscurilor de încălcare a drepturilor omului. De asemenea, înțelegem că prezentarea publică a acestor aspecte ar putea fi percepută ca o imixtiune sau ca o tentativă de discreditare a unei instituții. Totuși, această interpretare este complet eronată.
Este regretabil că în loc să analizeze problemele grave semnalate și să identifice soluții pentru corectarea acestora, Procuratura Generală a ales să răspundă prin atacuri nefondate și limbaj denigrator la adresa Ombudsmanului. Sau, și mai mult, să solicite modificarea Raportului. Această abordare ridică îngrijorări serioase, deoarece este o tentativă de intimidare și o încercare de exercitare a presiunii asupra Oficiului Avocatului Poporului, cu scopul de a influența viitoarele rapoarte de monitorizare privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova.
Acuzațiile formulate de Procurorul General la adresa Instituției Ombudsmanului sunt nu doar surprinzătoare și îngrijorătoare, ci și vădit nefondate. Afirmații precum „neprofesionalismul Instituției Ombudsmanului”, „încercările voalate de imixtiune în activitatea procuraturii”, „presiuni din partea OAP pentru adoptarea unor decizii populiste”, „acțiuni convenabile pentru sporirea propriei imagini” sau „mimarea unor tentative de colaborare” depășesc limitele unei comunicări instituționale normale între două autorități autonome, fiecare cu un mandat clar în domeniul protecției drepturilor omului. Astfel de afirmații în adresa întregului sistem al procuraturii, sau, chiar mai mult, în raport cu Procurorul General, Instituția Ombudsmanului nu și-a permis niciodată, și sunt inacceptabile ca acestea să vină din partea Procurorului General.
Ceslav Panico condamnă reacția și limbajul inacceptabil folosit de Procurorul General, mai ales în contextul în care a avut deja loc o ședință dintre acei 2 pe acest subiect, urmată de un schimb de corespondență privind problemele sistemice identificate în Raport. Mai mult decât atât, Procurorul General a oferit anterior asigurări că aceste probleme din Raport vor fi abordate în perioada următoare.
Chiar și în acest context, Avocatul Poporului rămâne deschis cooperării. Printr-o scrisoare oficială din 17 februarie 2025, adresată Procurorului General, Ceslav Panico a propus consolidarea capacităților comune în domeniul prevenirii (mandatul Ombudsmanului) și combaterii torturii (mandatul Procuraturii). În mod special, s-au propus:
- Organizarea în comun a unor vizite și, eventual, elaborarea unui Raport special privind identificarea, înregistrarea și raportarea pretinselor acte de tortură, conform Ordinului 77/2013 și standardelor internaționale.
- Crearea unui grup de lucru mixt pentru revizuirea Ordinului 77/2013, cu scopul de a actualiza reglementările și de a asigura instruirea corespunzătoare a personalului implicat.
- Instituirea unui grup de analiză pentru îmbunătățirea practicilor privind prelevarea forțată a probelor biologice, astfel încât acestea să fie conforme standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului.
În aceste condiții, Avocatul Poporului va sesiza Parlamentul și Consiliul Superior al Procurorilor în vederea expunerii poziției și luării de atitudinii cu privire la atacurile Procurorului General. De asemenea, vor fi informate instituțiile internaționale relevante, inclusiv: Comitetele ONU și Raportorul Special ONU privind apărătorii drepturilor omului; Structurile Consiliului Europei – de ex. Comisarul pentru Drepturile Omului și Comisia de la Veneția; Instituțiile Uniunii Europene; cele 7 rețele internaționale ale Ombudsmanilor din care OAP face parte și rețelele internaționale ale procurorilor.
Oficiul Avocatului Poporului nu va tolera nici un fel de imixtiune în activitatea sa și va continua să-și exercite mandatul cu fermitate și independență, în conformitate cu normele internaționale și naționale.
[1] https://ombudsman.md/post-document/alegatii-de-tortura-in-scopul-prelevarii-fortatea-probelor-biologice-intr-o-cauza-penala/
