Într-un demers expediat pe numele președintelui Comisiei pentru Situații Excepționale și ministrului Justiției, Avocații Poporului atrag atenția asupra faptului că, în cazul răspândirii epidemiei în închisori, situația nu va putea fi controlată în nici un mod. Secțiile medicale din penitenciare nu au posibilitate de a oferi condiții de îngrijire spitalicești și terapie intensivă, iar spitalul penitenciar nu dispune de capacitatea de a acorda asistența medicală necesară tuturor deținuților infectați, în cazul răspândirii COVID-19. În același timp, instituțiile medico-sanitare publice, deja suprasolicitate, se vor confrunta cu o nouă provocare – necesitatea creării condițiilor pentru asigurarea pazei permanente a deținuților internați.
În demers se mai accentuează că menținerea sănătății în instituțiile de detenție este nu doar în interesul persoanelor private de libertate, dar și în interesul comunității. Dacă nu sunt abordate riscurile legate de COVID-19 în locurile de detenție, focarul poate să se extindă în comunitate. Ombudsmanii notează că Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a solicitat guvernelor să ia măsuri urgente pentru a proteja sănătatea și siguranța persoanelor aflate în detenție, ca parte componentă a măsurilor de ordin general întreprinse pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Covid-19 a început să lovească penitenciarele, închisorile și centrele de detenție pentru imigranți, locuințele de îngrijire rezidențială și spitalele de psihiatrie și riscă să facă ravagii prin populațiile extrem de vulnerabile ale acestor instituții”, a menționat Bachelet.
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului a cerut guvernelor și autorităților competente să lucreze rapid pentru a reduce numărul de detențiuni, menționând că mai multe țări au întreprins deja unele acțiuni pozitive. Autoritățile ar trebui să examineze modalitățile de eliberare din detenție a celor deosebit de vulnerabili la COVID-19, printre aceștia, deținuții mai în vârstă și cei bolnavi, precum și infractorii care prezintă risc scăzut. De asemenea, acestea ar trebui să prevadă cerințe specifice de îngrijire a sănătății femeilor deținute, inclusiv a celor care sunt însărcinate, precum și a deținuților cu dizabilități și a deținuților minori.
Oficiul ONU pentru Drepturile Omului și Organizația Mondială a Sănătății au emis un document de îndrumare provizoriu – COVID 19: Concentrarea pe persoanele private de libertate – care conține mesaje și acțiuni cheie pentru alte agenții ONU, guverne și autorități relevante, instituții naționale pentru drepturile omului și societate civila.[1]
La nivel european, au fost deja raportate o serie de îmbolnăviri și decese în penitenciare din cauza infectării cu COVID-19. În legătură cu aceasta, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatovic, solicită insistent tuturor statelor membre ale Consiliului Europei să folosească toate alternativele disponibile pentru detenție ori de câte ori este posibil. Recurgerea la alternative privării de libertate este imperativă în situații de supraaglomerare și cu atât mai mult în cazuri de urgență. Ar trebui să se acorde o atenție specială deținuților cu sănătate precară, persoanelor în vârstă care nu reprezintă o amenințare pentru societate și persoanelor acuzate pentru săvîrșirea unor infracțiuni mai puțin grave. Reducerea populației penitenciare este indispensabilă în toată Europa pentru a asigura implementarea eficientă a reglementărilor sanitare și pentru a ușura presiunea crescândă asupra personalului penitenciar și asupra sistemului penitenciar în ansamblu, se menționează în mesajul Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului.
Astfel, mai multe state au inițiat deja procedura de eliberare a deținuților din custodie pe motivul supraaglomerării spațiilor, dar și din imposibilitatea asigurării eficiente a măsurilor de protecție a sănătății acestora în spațiile închise. Acestea, își adaptează politicile de justiție penală pentru a reduce populația din penitenciare prin diferite mijloace, inclusiv eliberarea temporară sau anticipate din detenție, amnistia, grațierea, detenția la domiciliu, comutarea pedepselor, suspendarea urmăririi penale, amânarea executării pedepselor etc.
În prezent, în sistemul penitenciar sunt deținute peste 6600 persoane. Suprapopularea penitenciarelor în Republica Moldova este un fapt evident, recunoscut de autorități. În prezent în condiții de mai puțin 4m2 per persoană sunt deținuți circa 4150 condamnați, iar în condiții de mai mult de 4 m2 – circa 2619 condamnați. Plafonul de detenție stabilit pentru instituțiile penitenciare de ANP este de 6735 locuri.
În repetate rânduri s-a menționat că toate penitenciarele din țară sunt de o arhitectură veche, de organizare neadaptată detenției persoanelor. Pe lângă aceasta, există un șir de probleme ce țin de sistemul medical din instituțiile de detenție. În circumstanțele existente riscul răspândirii pandemiei în instituțiile penitenciare din Republica Moldova, precum și în alte instituții de detenție este evident.
Avocații Poporului sunt de opinia că eliberarea unor categorii de condamnați din instituțiile de detenție în scopul evitării supraaglomerării și riscului răspândirii pandemiei COVID-19 în penitenciare ar putea avea un impact benefic, necesar, proporțional, imediat și eficient asupra situației per ansamblu, dar și asupra bugetului public.
Legislația Republicii Moldova oferă deja soluții în acest sens: liberarea de pedeapsa penală, condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă, liberarea de pedeapsă a minorilor, liberarea de executarea pedepselor a persoanelor grav bolnave, amnistia, grațierea. Unele dintre aceste instrumente ar putea fi aplicate și pe perioada epidemiei prin operare de modificări în Codul penal, astfel încât sub incidența liberării de executarea pedepselor să cadă mai multe categorii de persoane, cum ar fi, de exemplu: persoanele care nu prezintă pericol pentru societate; persoanele condamnate pentru prima dată, în dependență de gravitatea infracțiunii săvârșite; persoanele care au atins vârsta de 60 ani și mai mult; persoanele cu dizabilități sau invalizii de gr.I și II; deținuții cu maladii grave și incurabile; deținuții care au ispășit 2/3 din pedeapsă, în dependență de gravitatea infracțiunii. De asemenea, la discreția comisiei penitenciare, instrumentele enumerate supra ar putea fi aplicate și față de deținuții condamnați pe viață, care au ispășit perioada de 30 ani detenție și au avut un comportament demn (nu sunt violatori de regim) în penitenciar.
Ar putea fi aplicate alte instrumente prin acte speciale, care au ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei (amnistia); liberarea totală sau parțială de pedeapsa stabilită sau comutarea pedepsei stabilite (grațierea).
Reieșind din cele expuse, în scopul prevenirii răspândirii epidemiei în sistemul penitenciar, Avocații Poporului recomandă întreprinderea măsurilor de urgență în vederea eliberării din detenție a anumitor categorii de deținuți, inclusiv minori, prin aplicarea celor mai potrivite soluții, astfel încât să fie diminuat considerabil numărul persoanelor aflate în detenție.
Demersul Avocaților Poporului către Ministerul Justiției
08 aprilie 2020
22 iunie 2020:
Ministerul Justiției consideră inoportună promovarea amnistiei sau grațierii pentru eliberarea unor persoane din detenție pentru reducerea riscului de răspândire a COVID-19 în instituțiile penitenciare. Despre aceasta se menționează în mesajul de răspuns la recomandarea Avocatului Poporului din 8 aprilie curent cu privire la eliberarea anumitor categorii de deținuți în scopul reducerii populației penitenciare și prevenirii răspândirii infecției COVID-19 în locurile privative de libertate.
În răspunsul parvenit de la Ministerul Justiției se spune că în perioada epidemiei „au fost întreprinse măsurile de rigoare pentru a minimaliza contactul cu exteriorul în scopul prevenirii răspândirii infecției în instituțiile penitenciare, dar și pentru a garanta exercitarea drepturilor de către persoanele aflate în detenție”.
Răspunsul parvenit de la Ministerul Justiției
Direcția promovarea drepturilor
omului și comunicare
Tel: 060002656
Direcția prevenirea torturii
Tel: 060002641
[1] https://interagencystandingcommittee.org/other/iasc-interim-guidance-covid-19-focus-persons-deprived-their-liberty-developed-ohchr-and-who
