Rezultatele chestionarului Ombudsmanului Copilului referitor la procesul educațional la distanță
Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului a lansat pentru anul acesta cel de-al doilea chestionar în vederea consultării opiniei elevilor în legătură cu procesul educațional la distanță, având perioada de chestionare între 14-23 aprilie. Luând în calcul acțiunile Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova îndreptate în vederea îmbunătățirii procesului de educație on-line, Ombudsmanul Copilului a decis prelungirea termenului de completare a chestinarului pentru a obține o imagine de ansamblu a rezultatelor acestei activități până la data de 10 mai. Prelungirea chestionării a avut drept scop reliefarea segmentele care au fost îmbunătățite sau care deopotrivă au regresat.
La întrebările din chestionar au răspuns în total 312 elevi, dintre care 278-în perioada 14-23 aprilie și 34 în perioada 23 aprilie-10 mai a.c. Întrebările care nu influențează rațiunea pentru care perioada de chestionare a fost prelungită vor fi analizate sub aspect general.
Prima întrebare a avut drept scop stabilirea eșantionului participanților, astfel remarcându-se o participare mai mare a elevilor claselor a IX-a, X-a și a XII-a
Cea de-a doua întrebare a urmărit stabilirea mediului din care elevii participanți la chestionar provin, fie acesta rural sau urban. Este de remarcat participarea aproape în număr egal a elevilor din mediul urman și rural, astfel încât este posibilă realizarea unei analize de ansamblu și cu luarea în calcul nu doar a opiniei copiilor ce locuiesc și își fac studiile în oraș. Astfel, la chestionar au răspuns 163 elevi din mediul urban și 149 din mediul rural.
Întrebarea nr. 3 – Ai reușit să te încadrezi în procesul educațional la distanță?
La această întrebare, majoritatea participanților (233) au afirmat că s-au integrat în procesul educațional la distanță, pe când 56 dintre elevi au afirmat că nu au reușit să se integreze în acest sens. Totodată, 23 de participanți au optat pentru opțiunea altele, utilizând formulări de aproximație, cum ar fi ,,nu prea”, ,,nu la toate obiectele”, ,,nu pe deplin”. Cu alte cuvinte, elevii care au pledat pentru opțiunea altele au afirmat mai mult o opțiune negativă în legătura cu reușita de a se încadra în procesul educațional la distanță. Cei 34 de elevi, care au participat la chestionar ulterior înregistrării de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a unor acțiuni în vederea îmbunătățirii acestuia și accesibilității lui, au răspuns negativ la această întrebare afirmând în continuare că este unul anevoios și cu foarte multe teme de acasă.
Întrebarea nr. 4 – Care este instrumentul de comunicare pe care-l utilizezi pentru a te pregăti și a frecventa orele online și câte ore pe zi stai în fața acestuia din cauza orelor on-line?
Întrebarea nr. 4 a urmărit concomitent aflarea instrumentelor de care elevii se folosesc în petrecerea orelor online precum și timpul petrecut timp de o zi în fața acestuia. Majoritatea copiilor (241) se folosesc de telefonul mobil în procesul de realizare a temelor, pe când alți 128 participă în cadrul procesului educațional la distanță prin intermediul unui calculator sau laptop. 15 din totalul de 321 de participanți afirmă că nu dispun de instrumentele necesare, fapt ce poate constitui drept cauză a nereușitei adaptării acestora la procesul educațional la distanță. Deși acest număr este unul nesemnificativ în raport cu numărul total al participanților, totuși această opțiune există și a fost selectată chiar și după prelungirea termenului de chestionare. În ceea ce vizează orele petrecute în fața dispozitivelor în vederea realizării temelor, elevii s-au încadrat majoritar în cele două opțiuni propuse, prevalând opțiunea 3-4 ore. Totuși la capitolul ,,altele”, participanții au optat pentru a spune că sunt petrecute și până la 10-12 ore pe zi.
Întrebarea nr. 5: Ce platforme/aplicații folosești în procesul de predare-învățare la distanță?
La această întrebare, majoritatea participanților au răspuns cu platforme tradiționale precum Zoom, Skype, Messenger,Viber. Mai rar sunt întâlnite platforme precum Classroom, Google duo, Facetime, Gmail, Studii.md, Discord, Youtube, Moodle, Odnoklasniki. Opt dintre elevii care au participat la chestionar au afirmat că datorită imposibilității de a avea instrumentele necesare nici nu folosesc careva platforme sau aplicații digitale. Un singur răspuns relevă utilizarea unei multitudini de aplicații, astfel fiind pusă în lumină inconsecvența profesorilor și a adminsitrației instituției de învățământ.
Întrebarea nr. 6 Cine te ajută și motivează pentru a frecventa cu regularitate orele on-line?
La întrebarea nr. 6, așa cum poate fi observat mai sus, 124 din elevi prezintă o motivație din partea părinților pe când 97 din respondenți sunt încurajați de profesorii lor. În rest, elevii afirmă că sunt motivați fie de colegi, prieteni, fie aceștia se automotivează și nu au nevoie de încurajarea nimănui în vederea ,,frecventării” cu regularitate a orelor online. Bazându-se pe disciplina proprie, participanții la chestionar mai afirmă că sunt motivați și de părinții lor, persoanele responsabile de îngrijirea lor, precum și educatorul/asistentul social.
Întrebarea nr. 7 : Ce părere ai despre modul în care se desfășoară procesul educațional la distanță?
Elevii au optat în felul următor:
- 175 consideră că procesul educațional la distanță este accesibil, fie că aceasta se materializează prin prezența dispozitivelor digitale, bunei cunoașteri a aplicațiilor prin intermediul cărora acesta este posibil;
- 94 afirmă că procesul educațional la distanță este neprietenos, dispozitivele și aplicațiile nefiind accesibile;
- 24 dintre participanți optează pentru considerarea procesului educațional la distanță-inoportun, această fie datorită imposibilității de a avea dispozitivele necesare, și consecvent accesarea aplicațiilor prin intermediul cărora se petrec orele online.
Totodată, elevii care au optat pentru secțiunea ,,altele” îl consideră fie neprietenos, fie inoportun datorită excesului de teme și a orelor petrecute în fața calculatorului/telefonului mobil. Elevii afirmă despre atitudinea profesorilor fie de a preda în exces, fie de a lăsa o multitudine de sarcini în calitate de teme de acasă. Totodată aceștia menționează și despre consecințele celor enunțate anterior, printre care oboseala, durerile de cap.
Întrebarea nr. 8: Care este atitudinea profesorilor în procesul de predare-învățare la distanță?
Așa cum este prezentat în imaginea de mai jos, observăm că elevii în mare parte au pledat pentru opțiunile deja expuse, astfel încât 185 dintre aceștia afirmă o atitudine conștiincioasă a profesorilor în procesul de predare-învățare la distanță. 86 dintre respondenți consideră că profesorii mizează în mare parte pe elev, pe autodisciplina și responsabilitatea acestuia, iar datorită acestui fapt orele nu au loc regulat, profesorul nu este ușor de accesat. Din cauza faptului că nu dispun de tehnologiile informaționale moderne, 21 dintre participanții la chestionar afirmă că își petrec timpul la telefon cu profesorul. Elevii care au răspuns la opțiunea ,,altele” își întemeiază răspunsul fie pe vârsta înaintată a unor profesori, și respectiv, incapacitatea lor de a se adapta tehnologiilor moderne, fie pe lipsa unor explicații din partea profesorilor – aceștia plasând doar însărcinările care urmează a fi realizate. Totodată, aceștia consideră că atitudinea profesorilor se află în strânsă legătură și cu atitudinea de care profesorul a dat dovadă și până la demararea procesului de predare-învățare la distanță.
Întrebarea nr. 9: Cum are loc procesul de notare ?
În contextul acestei întrebări, 152 dintre elevi afirmă că primesc note exclusiv pentru faptul că își fac temele pentru acasă, pe când 68 susțin că sunt notați în baza unor proiecte individuale. 38 dintre respondenți sunt notați în corespundere cu activitatea realizată în regim online. Totuși, cei ce au optat pentru opțiunea ,,altele” afirmă că nu sunt notați, sau cel puțin nu sunt la curent cu calificativele ce le sunt atribuite. Totodată, elevii sunt notați în măsura în care sunt activi online la ore, sau în baza unor teste și lucruri individuale.
Întrebarea nr. 10: Opțiunile considerate de elevi drept adevărate în legătură cu procesul de predare-învățare la distanță.
Așa cum poate fi observat din imaginea de mai sus, cel mai mult elevii sunt indignați de faptul că petrec mult timp în fața calculatorului și aceasta nu corespunde orarului. Această opțiune este urmată de cea a volumului mare de teme care urmează să fie realizate ,,pentru acasă”, totodată și de atitudinea neserioasă a colegilor față de orele online și insistența profesorului de a petrece mai multe ore decât cele prevăzute în orar.
