Respectarea principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale de a nu fi…

La 20 noiembrie 2019, șeful reprezentanței Varnița a Oficiului Avocatului Poporului Veaceslav Ursu, șeful Biroului de Probațiune Bender Iurie Balaban, consilierul de probațiune superior Oleg Novițchi și consilierul de probațiune principal Tatiana Jeman din cadrul Biroului de Probațiune Bender au discutat despre activitatea Biroului în regiunea transnistreană, inclusiv cazul cetățenilor care sunt condamnați pentru aceeași faptă de către instanțele de judecată a Republicii Moldova și de judecătoriile instituite ilegal în localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) de către autoritățile de facto din regiune.
Participnții la discuție sunt de acord că în lipsa unui mecanism prin care statul asigură principiul individualizării răspunderii penale şi pedepsei penale, de a nu fi supus de două ori urmării penale și pedepsei penale pentru aceeași faptă săvârșită în regiunea transnistreană duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în teritoriul indicat.
Chiar și în absența unui control efectiv asupra regiunii transnistrene, Moldova are și obligația pozitivă, conform articolului 1 din Convenție, de a lua măsuri de ordin diplomatic, economic, juridic sau de alt gen, care îi stau în putere și sunt în conformitate cu dreptul internațional, pentru a asigura reclamanților drepturile acestora garantate de Convenție (Ilașcu și alții v.Moldova și Rusia § 331)
În speța Ilașcu și alții v. Moldova și Rusia § 332, la determinarea scopului obligaţiilor pozitive ale statului, trebuie să se ia în consideraţie existenţa unui echilibru echitabil între interesul general
şi interesele persoanei, diversitatea situaţiilor existente în Statele Contractante şi alegerile care trebuie făcute în ceea ce priveşte priorităţile şi resursele. Aceste obligaţii nu trebuie interpretate într-un mod care să impună o sarcină imposibilă sau disproporţională (Ozgur Gundem v. Turkey, § 43).
Obligaţiile pozitive ale Republicii Moldova se referă atât la măsurile necesare pentru a restabili controlul său asupra teritoriului transnistrean, ca o exprimare a jurisdicţiei sale, cât şi la măsurile de asigurare a respectării drepturilor reclamanţilor, inclusiv încercările de a asigura eliberarea lor. (Ilașcu și alții v.Moldova și Rusia § 339).
În interesul locuitorilor din această regiune a țării, dreptul internațional nu poate ignora complet sistemele juridice ale entităților existente de facto care nu sunt recunoscute de comunitatea internațională. În caz contrar, acest lucru ar duce la privarea de drepturi a locuitorilor acestor teritorii, ceea ce ar însemna privarea de standardele minime de protecție a drepturilor lor, care trebuie respectate.
În același timp în speța Mozer v. Republica Moldova și Rusia § 142,143 , nu pot fi apreciate într-un mod automat ca fiind ilicite, în scopurile limitate ale Convenției, deciziile luate de instanțele unei entități nerecunoscute pur și simplu din cauza naturii ilegale a acesteia, precum și reieșind din considerente că aceasta nu este recunoscută pe plan internațional. În conformitate cu acest raționament, Curtea consideră că este deja definit în jurisprudența sa că deciziile luate de instanțele entităților nerecunoscute, inclusive deciziile luate de instanțele penale, pot fi considerate ca fiind „legale” în sensul Convenției, cu condiția ca ele să îndeplinească anumite condiții. Acest raționament nu implică nici într-un fel vreo recunoaștere a ambițiilor entității respective pentru independență.
Veaceslav Ursu a menționat că Avocatul Poporului, prin intermediul Reprezentanței Varnița a Oficiului Avocatului Poporului, în limita circumstanțelor obiective, monitorizează permanent situația privind respectarea drepturilor omului în această regiune a țării, comunică și interacționează direct cu persoanele care locuiesc în localitățile administrativ – teritoriale din stânga Nistrului (Transnistria).