În cadrul articolului, copiii autori ai bullying-ului, copiii cu comportament sfidător și agresiv, sunt numiți ”mic derbedeu nespălat, neghiob și clănțos”, ”sărit de pe fix”, ”pușlamaua”, ”tagma dezmățaților, înnebuniților”, ”elene-cosânzene cam înnebunite”, ”gunoaiele școlare”, ”scursurile mici”. De asemenea, autorul se întreabă ”Cum să pășească pragul școlii asemenea lepădături, care dimineața, cum numai se trezesc în așternut, ochii le fulgeră a sălbăticie?”. Autorul sugerează și soluții – poliția ”să-i înfoaie”, școala ”să împuternicească, cu acceptul sectoristului, Consiliul elevilor să-i cumințească”, ”Consiliul să aibă la dispoziție în spațiul instituției de învățământ o încăpere specială, unde ar disciplina nătărăii”, ”iatacul disciplinar de la subsolul școlii”, unde ”animalitatea să-și aibă locul de ”relaxare” și recăpătare a chipului de copil, de învățăcel ascultător”, ”Consiliul elevilor să fie înzestrat astfel, ca imediat să poată intercepta apelul din orice clasă, și să intervină imediat câțiva flăcăuani cunoscuți în școală, membri ai secțiilor sportive, spontan, să-i tempereze pe pezevenchi, ducându-i în acea chilie ”de odihnă”, rezervată de administrație pentru a-i calma și reeduca.”.
Pentru corectitudine, vom menționa și alt articol din același număr al ziarului ”Cum interpretăm fenomenul delincvenței? Cum să reducem nivelul agresivității dintre profesori și elevi?”, în care abordarea este una demnă de o publicație pedagogică, în concordanță cu standardele naționale și internaționale de drepturile copilului.
Considerăm că paginile cu articolul vizat trebuie retrase din toate școlile/ bibliotecile, spațiul online, cu sancționarea celor responsabili de publicarea articolului. Deși înțelegem provocările cu care se confruntă instituțiile de învățământ în asigurarea unui mediu sigur și prietenos pentru elevi și cadre didactice, condamnăm ferm limbajul și abordarea instigatoare la discriminare (art. 70/1 Cod contravențional), ură și violență (art. 346 Cod penal) față de copiii cu comportament antisocial/ cu nevoi emoționale complexe. Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului (CDC) stipulează, în art. 28, că disciplinarea copiilor se face cu respectarea demnității umane.
Amintim că, de multe ori, în spatele unui comportament sfidător, furios sau agresiv al unui elev, în special dacă comportamentul este cronic, se află o suferință determinată de expunerea la violență, neglijare, sau copilul este victima unor infracțiuni acasă, la școală sau altundeva (lit. a), b) și j) din art. 8, Legea 140/2013). Cercetările au arătat că expunerea copiilor la adversități, experiențe traumatice, modifică creierul și cauzează daune sociale, emoționale, comportamentale și academice. Acești elevi pot fi furioși, deprimați, necooperanți sau distrași. Comentariul General nr. 13/2011 al Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului privind dreptul copiilor la protecție față de orice formă de violență prevede că pentru copiii cu comportament antisocial e nevoie de măsuri educaționale și terapeutice (pct. 41, lit. d), nicidecum punitive. Deci, elevii care se comportă în moduri problematice sau violente, au nevoie, cât mai urgent, de înțelegere și ajutor. De cele mai multe ori, dacă un copil a ajuns să adopte un comportament antisocial, acest fapt reprezintă un eșec al adulților, al întregului sistem de protecție a copilului.
Există și alte cauze și motive pentru comportamentul agresiv și perturbator la școală. Printre acestea putem enumera: dificultăți de învățare nediagnosticate, probleme de procesare senzorială (cum ar fi TSA), ADHD, anxietate și depresie nediagnosticată, status epileptic. Astfel, comportamentul agresiv ne poate comunica că copilul ar putea avea o problemă de sănătate sau de dezvoltare ce necesită o intervenție cât mai precoce.
Totodată, îndemnăm personalul instituțiilor de învățământ să aplice Metodologia cu privire la prevenirea și combaterea bullying-ului, aprobată prin Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 1024/2022, care stabilește particularitățile procesului de prevenire și de intervenție în cazurile de bullying, complementar cadrului normativ existent (Legea 140/2013, HG 270/2014, Ordinele ME 77 și 858/2013). Metodologia sus-menționată prevede expres, la pct. 4., că ”se interzice personalului instituției de învățământ să delege copiilor/ elevilor responsabilități ce țin de prevenirea și gestionarea situațiilor de bullying”.
Avocatul Copilului consideră că este nevoie de intervenție intersectorială și multidisciplinară pentru a preveni cazurile în care copiii ajung să adopte comportamente antisociale și pentru a răspunde nevoilor copiilor cu astfel de comportament. În acest sens, Ombudsmanul Copilului apreciază modificarea, promovată în 2024 de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a Hotărârii Guvernului nr. 270/2014, care a vizat reglementarea unor mecanisme distincte de intervenție intersectorială, care să răspundă profilului copiilor expuși riscului de a comite infracțiuni și a copiilor în conflict cu legea.
