Condițiile de detenție din Republica Moldova continuă să ridice îngrijorări privind siguranța și respectarea drepturilor fundamentale. Acesta este mesajul central al raportului tematic „Siguranța și securitatea deținuților în sistemul penitenciar al Republicii Moldova: realități și perspective” prezentat pe platforma parlamentară de către Consiliul pentru Prevenirea Torturii. Raportul este rezultatul unei monitorizări desfășurate în anul 2024 în opt instituții penitenciare din țară.
Consiliul pentru Prevenirea Torturii este mecanismul național de prevenire, instituit sub egida Oficiului Avocatului Poporului, format din Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului și membri ai societății civile. Acesta are mandatul de a preveni tortura și alte forme de rele tratamente prin vizite neanunțate în locurile de detenție și prin formularea de recomandări către autorități.
Raportul prezentat de membrii Consiliului pentru Prevenirea Torturii oferă o analiză complexă a situației în anul 2024 a sistemului penitenciar din perspectiva siguranței și securității deținuților, incluzând componente esențiale precum siguranța fizică, siguranța psihologică, sănătatea și aspectele ce țin de managementul instituțional.
Concluziile formulate în raport relevă o imagine realistă și bine documentată a provocărilor persistente din sistem. Deși administrația penitenciară a făcut eforturi considerabile în ultimii ani, deficiențele structurale și funcționale rămân semnificative. Infrastructura penitenciarelor este în multe cazuri veche și deteriorată, personalul este insuficient și slab pregătit, iar sistemele de supraveghere, plângeri și intervenție în situații de risc sunt adesea formale și ineficiente. Aceste probleme contribuie la creșterea riscului de violență, tratamente inumane, abuzuri și afectează grav atât sănătatea fizică și mintală a deținuților, cât și siguranța personalului.
Un aspect deosebit de sensibil a fost cel privind situația copiilor în detenție. Dintre cele opt instituții vizitate, trei – Penitenciarul nr. 10 Goian, Penitenciarul nr. 11 Bălți și Penitenciarul nr. 7 Rusca – găzduiesc sau pot găzdui minori ori mame cu copii sub trei ani. Analizând factorii de risc, datele statistice și indicatorii metodologiei, CpPT își exprimă îngrijorarea cu privire la modul în care este asigurată securitatea în Penitenciarul nr. 10 Goian, subliniind necesitatea consolidării capacităților personalului. La momentul vizitei, în Penitenciarul nr. 7 Rusca era deținută o mamă cu copil până la 3 ani. Deși condițiile erau bune, 2 aspecte rezultă a fi problematice – faptul că alimentația pentru copii și produsele de igienă necesare nu sunt bugetate și, în special, faptul că copiii se află tot timpul cu mamele în detenție, lipsind contactul cu comunitatea (învățământ ante preșcolar sau preșcolar, după caz, în comunitate). În Penitenciarul nr. 11 Bălți, în care erau deținuți șase minori, condițiile materiale de detenție au fost apreciate ca fiind nesatisfăcătoare.
Raportul semnalează și alte practici îngrijorătoare, precum izolarea abuzivă a deținuților vulnerabili, inclusiv a celor care solicită protecție în baza articolului 206 din Codul de Executare, influența persistentă a subculturii infracționale, accesul limitat la servicii medicale și psihologice, precum și o clasificare și repartizare inadecvată a deținuților, contrar standardelor internaționale.
În fața acestor constatări, membrii Consiliul pentru Prevenirea Torturii au formulat o serie de recomandări esențiale cu privire la instituirea unui sistem progresiv de executare a pedepsei, alocarea resurselor necesare pentru finalizarea penitenciarelor Bălți și Cahul, majorarea statelor de personal și introducerea de beneficii pentru atragerea specialiștilor, modernizarea infrastructurii și revizuirea mecanismului de plângeri, dar și analiza oportunității menținerii activității Penitenciarului nr. 8 Bender, elaborarea unui mecanism eficient de protecție împotriva violenței între deținuți, identificarea riscurilor și amenințărilor la nivel instituțional, revizuirea criteriilor de clasificare a deținuților, stabilirea unor standarde clare de personal, instruirea continuă a angajaților și dezvoltarea unor programe de sprijin psihologic pentru prevenirea epuizării profesionale.
În încheiere, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a subliniat „Pentru a preveni relele tratamente și a asigura un mediu sigur în detenție, este nevoie de o abordare sistemică, susținută legislativ, instituțional și bugetar. Sistemul penitenciar trebuie privit ca parte integrantă a justiției penale și a politicii de reintegrare socială.”
Raportul complet, inclusiv datele detaliate din vizitele de monitorizare, poate fi consultat aici:: https://ombudsman.md/post-document/raport-tematic-siguranta-si-securitatea-detinutilor-in-sistemul-penitenciar-al-republicii-moldova-realitati-si-perspective/
