Drepturile omului sunt tot mai marginalizate la nivel global, iar efectele presiunilor economice, ale competiției din piață și ale contextului geopolitic și ale războiului din Ucraina se resimt tot mai puternic și în Republica Moldova. Într-o perioadă în care economia se dezvoltă, iar apropierea de Uniunea Europeană cere standarde tot mai clare, statul și mediul de afaceri trebuie să își asume în mod real responsabilitatea protejării drepturilor fundamentale.
Pentru prima dată în Republica Moldova, la inițiativa Avocatului Poporului Ceslav Panico, a fost realizată o evaluare națională complexă privind impactul activităților economice asupra drepturilor omului. Studiul a fost lansat la 26 noiembrie 2025, în prezența reprezentanților instituțiilor publice, mediului de afaceri, mediul academic și societatea civilă. Inițiativa vine în urma semnalelor privind încălcările drepturilor fundamentale în mediul economic, la lipsa unui cadru legal privind diligența necesară în afaceri și la necesitatea alinierii Republicii Moldova la standardele europene și internaționale.
„Nu putem vorbi despre dezvoltare durabilă fără responsabilitate în mediul de afaceri. Republica Moldova are nevoie nu doar de investitori și companii care își dezvoltă businessul cu orice preț și contribuie la buget, ci în special de actori economici responsabili, care își asumă obligații, costuri și diligența necesară din perspectiva protecției muncitorilor și a mediului înconjurător, țin cont de interesele comunității, promovează egalitatea de gen și prevenirea hărțuirii la locul de muncă și contribuie la prevenirea corupției sau a muncii nedeclarate/subdeclarate. În timp ce companiile creează locuri de muncă și impulsionează economia, ele pot genera și riscuri semnificative pentru drepturile omului dacă lipsesc reguli clare, un control eficient și o asistență adecvată din partea instituțiilor statului, menită să ghideze și să încurajeze mediul de afaceri în asumarea acestor responsabilități”, a declarat Avocatul Poporului, Ceslav Panico.
La evenimentul de lansare a Studiului, Alexandru Iacub, Secretarul general adjunct al Guvernului, a confirmat susținerea Cancelariei de Stat pentru acest demers, subliniind că studiul se încadrează în planul de activitate al Guvernului, iar recomandările vor contribui la consolidarea practicilor responsabile la nivel național.
Ambasadorul Danemarcei, Søren Jensen, a remarcat importanța acestei evaluări pentru parcursul european al Republicii Moldova, menționând că experiența Danemarcei arată că responsabilitatea în afaceri și respectarea drepturilor omului nu sunt opțiuni, ci condiții pentru o economie modernă și competitivă.
Deși legislația națională oferă un cadru solid de protecție, aplicarea principiilor privind drepturile omului în mediul de afaceri este încă neuniformă. Evaluarea urmărește identificarea lacunelor, riscurilor și oportunităților, astfel încât politicile publice să poată fi ajustate în interesul oamenilor și comunităților.
Analiza a vizat printre domeniile – cheie ale economiei – agricultura, construcțiile, HoReCa, sectorul IT, întreprinderile de stat și achizițiile publice, domeniul afacerilor și drepturilor omului în regiunea transnistreană – și a scos în evidență probleme sistemice care necesită intervenții rapide și coordonate.
Evaluarea analizează măsura în care cadrul legal, instituțional și practicile sunt aliniate cu Principiile Directoare ale ONU privind Afacerile și Drepturile Omului (UNGPs), structurate pe trei piloni: obligația statului de a proteja drepturile omului, responsabilitatea companiilor de a le respecta și accesul la remedii eficiente.
Studiul a fost elaborat de către Oficiul Avocatului Poporului (OAP) în colaborare și susținut financiar de Institutul Danez pentru Drepturile Omului, în baza Memorandumului de înțelegere 2024 – 2025 dintre Oficiul Avocatului Poporului și Institutul Danez pentru Drepturile Omului. Publicația a fost posibilă datorită sprijinului financiar oferit de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei.
Constatările principale ale Studiului:
- Cadrul legal este în mare parte aliniat standardelor internaționale, dar aplicarea lui este fragmentată
Constituția și legislația națională oferă un fundament solid pentru protejarea drepturilor omului. Totuși, integrarea acestor principii în domeniul afacerilor nu este realizată într-un mod coerent. Politicile sectoriale nu includ sistematic obligațiile privind drepturile omului, ceea ce duce la lacune în protecția titularilor de drepturi, în special în domenii precum mediul, investițiile sau achizițiile publice. - Diligența necesară în afaceri lipsește din legislație, iar practicile sunt insuficient dezvoltate
Republica Moldova nu dispune de un cadru legal care să oblige companiile să aplice procese de diligență necesară în domeniul drepturilor omului. IMM-urile, care reprezintă peste 99% din companiile din țară, nu au capacitatea necesară pentru a identifica și preveni riscurile asupra drepturilor omului. Creșterea numărului de întreprinderi cu capital străin reprezintă o oportunitate, dar și un motiv suplimentar pentru dezvoltarea unui cadru normativ modern în această direcție. - Există mecanisme de remediere, dar eficiența lor este limitată
Deși legislația civilă, penală, contravențională și a muncii stabilește forme de răspundere pentru companii, accesul efectiv la remedii rămâne o provocare. Costurile, distanțele geografice și barierele instituționale reduc șansele oamenilor de a obține soluții eficiente în caz de abuz. Mecanismele extrajudiciare sunt utile, dar insuficient utilizate. - Sectoare economice cu risc sporit
Agricultura, construcțiile și HoReCA sunt afectate de muncă informală și condiții precare. Sectorul IT, în expansiune, se confruntă cu riscuri privind externalizarea și contractele de muncă. Întreprinderile de stat nu au integrat pe deplin standardele de sustenabilitate și responsabilitate corporativă.
În achizițiile publice – un sector ce a atins 13,32 miliarde lei în 2024 – nu există cerințe clare privind respectarea drepturilor omului de către operatorii economici, deși riscurile sunt majore (muncă forțată, trafic de persoane, discriminare, condiții nesigure etc.).
Situația muncii zilierilor este un exemplu relevant: această categorie rămâne printre cele mai vulnerabile, cu venituri care se află sub minimul de existență, chiar și în condiții de angajare maximă permisă de lege. - Zona afectată de conflict rămâne o provocare majoră
În regiunea transnistreană, lipsa unui cadru de protecție funcțional expune companiile și lucrătorii la riscuri ridicate de abuz, inclusiv discriminare și excludere.
La nivel european, promovarea drepturilor omului în afaceri devine o prioritate, iar noua Directivă UE privind diligența necesară în materie de durabilitate marchează un pas decisiv în această direcție. Armonizarea Republicii Moldova cu aceste evoluții este esențială pentru aderarea la UE și pentru consolidarea transparenței economice.
Studiul formulează 47 de recomandări (în marea lor parte sincronizate cu standardele EU în domeniu) pentru autorități, instituții de control, mediul de afaceri și societatea civilă. Acestea vizează întărirea cadrului legal și instituțional, reducerea muncii informale, creșterea egalității și combaterea discriminării, precum și protejarea dreptului la un mediu sănătos.
Pentru a asigura implementarea recomandărilor, Ombudsmanul Ceslav Panico propune, în special, crearea în 2026 a unui Grup de lucru / Consiliu cu participarea autorităților, mediului privat, mediului academic și societății civile. Acesta va iniția discuții privind implementarea celor 47 de recomandări, dar în special va iniția procesul de elaborare a primului Plan Național de Acțiune în domeniul afacerilor și drepturilor omului în Republica Moldova, un pas necesar pentru modernizarea mediului economic și protejarea drepturilor tuturor oamenilor din Republica Moldova. Astfel de planuri există în multe alte țări europene (Germania, Franța, Țările de Jos, Cehia, Georgia, Lituania, Polonia, Slovenia, Ucraina etc.).
Studiul poate fi consultat la următorul link: https://ombudsman.md/evaluarea-nationala-de-baza-privind-afacerile-si-drepturile-omului-in-republica-moldova/
