Situația în sfera drepturilor omului în anul 2018 nu s-a îmbunătățit, iar în unele domenii chiar s-a înrăutățit. Este opinia Avocatului Poporului, Mihail Cotorobai, și Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, făcută publică la evenimentul de prezentare a Raportului anual al Ombudsmanului cu privire la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în 2018.
Potrivit afirmațiilor Avocatului Poporului, se poate vorbi despre o degradare continuă în anul trecut a stării de lucruri în ceea ce privește accesul la justiție, libertatea de exprimare, respectarea drepturilor deținuților, de a alege și a fi ales, a dreptului la asistență medicală.
Vorbind despre situația în domeniul justiției, Mihail Cotorobai a menționat că reformele în sfera dată nu s-au soldat cu rezultatele scontate. Nu a fost adoptat un nou document de politici pentru asigurarea continuității reformei în sectorul justiției, în pofida faptului că autorităţile au menționat necesitatea de a elabora un asemenea document de politici, iar în noiembrie 2017 a fost prezentat un nou concept al Strategiei de Dezvoltare a Sectorului Justiţiei 2019 – 2022. Nu a fost adoptat pachetul de legi cu privire la crimele bazate pe ură și prejudecată. Avocatul Poporului a vorbit despre barierele existente în exercitarea activității avocaților și că eliminarea acestora este o condiție esențială pentru a asigura realizarea dreptului fundamental la un proces echitabil al tuturor părților.
În alt context, Mihail Cotorobai a menționat că pe parcursul anului 2018 nu au fost înregistrate evoluții semnificative referitor la respectarea libertății individuale și siguranței persoanei, problema specifică rămânând a fi aplicarea excesivă a arestului preventiv. Avocatul Poporului consideră că arestarea preventivă trebuie să fie o excepție de la dreptul de libertate și securitate, și să fie aplicat în cazurile, în care sunt prezentate probe certe, însoțite de argumentări, care ar confirma cu certitudine probabilitatea comiterii acțiunilor de către persoanele bănuite.
Cu referire la statutul juridic al cetățenilor străini și apatrizilor, Ombudsmanul a reiterat punctul său de vedere făcut public în cazul grupului de persoane de origine turcă din administrația Liceului Teoretic moldo-turc „Orizont”, expulzat de către autoritățile moldovenești sub pretextul existenței unor amenințări la adresa securității naționale: prin acțiunea menționată au fost sfidate în mod flagrant angajamentele internaționale privind respectarea drepturilor omului asumate de către Republica Moldova. Ombudsmanul și-a reafirmat îndemnul către autorități ca înainte de a lua decizia de expulzare să analizeze minuțios riscurile la care poate fi supusă persoana și consecințele expulzării acesteia. El a accentuat că, deși Convenția Europeană nu garantează dreptul de obținere a azilului, statul care efectuează expulzarea este obligat să se abțină de la îndepărtarea unei persoane care este expusă riscului de moarte sau de maltratare în statul de destinație.
În contextul respectării dreptului la vot, Ombudsmanul amintește de faptul că partenerii de dezvoltare și organismele internaționale și regionale de protecție a drepturilor omului au expus critici privitor la nevalidarea alegerilor locale din municipiul Chișinău, dar și modificarea sistemului electoral. Mihail Cotorobai a subliniat că a încercat să aducă claritate cu privire la exercitarea dreptului la vot de către cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotarele țării și în acest scop a depus la Curtea Constituţională o sesizare, în care a considerat că cerința de prezentare exclusivă a pașaportului sau a livretului de marinar pentru exercitarea dreptului la vot de către cetățenii aflați peste hotare este disproporționată. Or, realizarea scopului legitim urmărit – cel de confirmare a cetățeniei și eligibilității alegătorilor poate fi efectuat cu orice act de identitate, inclusiv expirat. Prin decizia din 14 ianuarie 2019, Curtea Constituțională a declarat însă inadmisibilă sesizarea Ombudsmanului.
Vorbind despre libertatea de exprimare, Avocatul Poporului a apreciat că anul 2018 a fost marcat de discursuri de ură în spațiul public, de atacuri asupra presei și de lipsă de reacții adecvate din partea instituțiilor de resort, de restricții impuse jurnaliștilor pentru accesul la evenimente și la unele informații de interes public. S-au întețit cazurile de manipulare a informației și de distribuire a falsurilor. Independența editorială a mijloacelor de informare în masă a continuat să fie afectată de presiunile exercitate de către proprietarii mijloacelor de comunicare în masă, de interesele politice sau comerciale.
În opinia Ombudsmanului, în 2018 nu s-a îmbunătățit nici starea de lucruri privind accesul la informații. Persoanele, jurnaliștii sau reprezentanții societății civile continuă să întâmpine aceleași dificultăți în obținerea unor informații de interes public, cum ar fi procedura anevoioasă de obținere a informației; nerespectarea de către funcționarii publici a termenilor legali pentru oferirea acesteia; prezentarea parțială a informației solicitate sau neprezentarea acesteia; aplicarea Legii cu privire la petiționare în cazurile de solicitare a informației; refuzul de prezentare a informației pe motivul protecției datelor cu caracter personal sau pentru ca aceasta ar prezenta un secret de stat.
În altă ordine de idei, Ombudsmanul recomandă autorităților să asigure realizarea libertății întrunirilor fără restricții nejustificate și obstacole în drept și în practică, și să ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că organizatorii și participanții la întruniri nu se confruntă cu acte de intimidare, inclusiv interferențe din partea poliției înainte de organizarea întrunirilor.
Avocatul Poporului a relevat că dreptul la sănătate rămâne a fi unul dintre drepturile mai puțin respectate, în opinia populației, conform studiului de percepții realizat de Oficiul Avocatului Poporului în anul 2018.
În pofida schimbărilor din sistemul de sănătate, implementării diverselor reforme, menite să îmbunătățească acest domeniu, beneficiarii serviciilor de sănătate au continuat să invoce în adresările la Ombudsman încălcarea drepturilor omului în domeniul ocrotirii sănătății, în special în privinţa: nerespectării condiţiei obţinerii acordului informat al pacientului; nerespectarea eticii profesionale de către medici; lipsei de informare corectă; comunicarea defectuoasă medic-pacient; lipsei discreției în timpul acordării asistenței medicale (confidențialității); accesul limitat la tratament specializat; calitatea scăzută a serviciilor medicale; accesul limitat la asigurarea tratamentelor costisitoare; lipsa cadrului legal cu privire la malpraxis ş.a.
La compartimentul protecție socială de asemenea nu sunt atestate îmbunătățiri esențiale.
Avocatul Poporului atrage atenția asupra recomandărilor Comitetului European pentru Drepturile Sociale în concluziile referitoare la monitorizarea implementării Cartei Sociale Europene (revizuită) de către Republica Moldova: situația din Republica Moldova nu este în conformitate cu dispozițiile articolului 12 §1[1] al Cartei pentru că sistemul de securitate socială nu acoperă un procent semnificativ al populației; nu este adecvat cuantumul minim al ajutorului de șomaj, al pensiei pentru limită de vârstă, al indemnizației în caz de boală.
Vorbind despre respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, Mihail Cotorobai a apreciat armonizarea prevederilor din articolul 51 al Constituției Republicii Moldova la standardele Convenției ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități, prin schimbarea noțiunii „persoane handicapate” cu ”persoane cu dizabilități”, așa cum a recomandat în repetate rânduri în rapoartele sale anterioare.
Ombudsmanul mai apreciază faptul că în anul de referință a fost aprobat Programul naţional de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale gestionate de Agenţia Naţională Asistenţă Socială pentru anii 2018-2026 şi Planul de acţiuni privind implementarea acestuia[2], care prevede realizarea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi din instituţiile rezidenţiale, prin oferirea serviciilor sociale la nivel de comunitate şi transformarea instituţiilor rezidenţiale în centre regionale cu atribuţii în dezvoltarea şi prestarea serviciilor alternative la nivel de comunitate. În anul 2018 a avut loc și reforma procesului de stabilire a gradului de dizabilitate. Totuşi, Avocatul Poporului atrage atenția asupra procedurii dificile de stabilire a gradului de dizabilitate. De asemenea, Ombudsmanul recomandă implementarea de către autorităţi a măsurilor de asigurare a accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi la infrastructura socială, stabilirea unui mecanism eficient de implementare şi control asupra respectării cerințelor de accesibilitate la toate etapele, de proiectare, autorizare, execuție şi exploatare a construcțiilor.
În Raport se mai vorbește despre situația îngrijorătoare privind respectarea drepturilor și libertăților omului în localitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului. Se menționează starea de lucruri în care se află persoanele plasate în Internatul Psihoneurologic din Tiraspol; înrolarea forțată în rândurile „forțelor armate transnistrene”; problemele legate de documentarea cetățenilor din localitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și mun. Bender (Transnistria); cazuri ce țin de respectarea libertății individuale și siguranța persoanei, integritatea fizică și psihică; impedimentele existente în realizarea drepturilor la circulație, la proprietate, la asistență și protecție socială.
În același timp, Avocatul Poporului apreciază instituirea acestei platforme de dialog între Chișinău și Tiraspol, dat fiind faptul că este oferită posibilitatea de a discuta despre problemele cu care se confruntă persoanele din stânga Nistrului, în afara cadrului politic, dar reieșind din obligațiile de a respecta drepturile fundamentale ale omului. Totodată, pe această cale se reușește promovarea standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului, pentru a fi preluate și implementate de către autoritățile de facto din regiune, dar și cunoașterea problemelor cu care se confruntă populația din regiune.
Cu referire la situația din locurile de detenție, Ombudsmanul apreciază că în prezent detenția persoanelor în țara noastră poate fi calificată ca detenție în detrimentul art.3 a Convenției și jurisprudenței europene.
În 2018 au luat amploare discuțiile cu privire la statutul și modelul sistemului medical al penitenciarelor. CAT/ CPT au recomandat Guvernului transferul unităților medicale din subordinea Autorității Naționale a Penitenciarelor (ANP) în subordinea Ministerului Sănătății cu titlul de soluție împotriva disfuncționalității serviciilor de sănătate în sistemul penitenciar. În prezent, ANP este în proces de discuții în scopul de a identifica modelul optim.
Ombudsmanul a constatat că autoritățile penitenciare, contrar articolelor 2 și 3 CEDO, nu asigură evidența comprehensivă cu privire la starea de sănătate a persoanei private de libertate și tratamentul livrat în perioada detenției; diagnosticul și îngrijirea medicală nu sunt prompte și adecvate (ex: Cauza Cosovan etc).
Avocatul Poporului a observat că instanțele continuă să emită mandate de arest, în pofida restricției de a plasa în arest preventiv persoane cu maladii grave (art.176 CPP). Iar ANP, având la bază Ordinul 331/2006, tolerează detenția preveniților în condiții de penitenciar până la acutizarea stării sănătății acestora, astfel încât restabilirea sănătății lor să devină imposibilă.
La 31 decembrie 2018, în sistemul administrației penitenciare se aflau la evidentă 130 pacienți cu HIV, dintre care 30 cazuri noi şi 7 cazuri reconfirmate sau transfer din alte state. 139 deținuți au beneficiat de tratament antiretroviral pe parcursul anului. Ombudsmanul a înregistrat plângeri cu privire la plasarea bolnavilor în izolatoarele din subsolurile instituțiilor penitenciare, condiții în care maladia progresează.
În anul trecut 28 de deținuți au decedat în sistemul penitenciar, dintre care 6 prin suicid. În toate cauzele de deces, Ombudsmanul s-a sesizat din oficiu. În trei cazuri au existat suspiciuni cu privire la decesul în condiții dubioase.
Ombudsmanul mai notează că detenția peste 72 ore în izolatoarele de detenție preventivă continuă să fie aplicată. Avocatul Poporului a aflat despre persoane care s-au aflat peste 3 zile în izolatorul IP Briceni (1 persoană – 6 zile și alta – pentru 9 zile); IP Soroca (2 persoane cu mandat de arest), IP Basarabeasca (1 persoană 4 zile); IP Cahul (2-3 luni). Printre motivele aflării peste termenul de 72 de ore se invocă lipsa actelor de identitate, în special, plasarea este menținută la solicitarea procurorilor sau judecătorilor. Ombudsmanul accentuează că asemenea practici urmează a fi abolite. Organele procuraturii și judecătorești sunt obligate să respecte legea. Detenția în izolatoarele poliției nu poate depăși 72 de ore, această normă este imperativă și urmează a fi respectată. Nici un act nu poate depăși garanțiile fundamentale.
Totodată, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, apreciază efortul statului în asigurarea respectării drepturilor copilului, însă atestă existența unor numeroase probleme de sistem în toate domeniile drepturilor copilului. În opinia sa, politicile statului pe segmentul drepturile copilului sunt implementate defectuos din cauza lipsei unor mecanisme și proceduri eficiente de realizare, dar și din cauza lipsei de atitudine, incompetenței unor funcționari cu atribuții în sfera drepturilor copilului.
Cu referire la respectarea dreptului copilului la nume și cetățenie, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului menționează că problemele cu privire la documentarea copiilor, în special a copiilor din stânga Nistrului, nu au fost soluționate, un impediment major fiind factorul uman care tergiversează procedura documentării (necunoașterea cadrului normativ, nerespectarea procedurilor interne de lucru).
De jure, situația copiilor din regiunea din stânga Nistrului este necunoscută de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. Ombudsmanul Copilului nu are acces pe teritoriul din stânga Nistrului, ceea ce reprezintă un obstacol serios în monitorizarea respectării drepturilor copiilor din această regiune.
La compartimentul dreptul copiilor la familie, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului constată că rămâne actuală problema ce ține de stabilirea graficului de întrevederi în cazul divorțului părinților și stabilirii domiciliului copilului cu unul din părinți. O altă problemă la acest compartiment o reprezintă scoaterea ilegală a copilului din țară fără acordul celuilalt părinte, respectiv Ombudsmanul Copilului sesizează faptul că nici părinții, nici autoritățile nu au soluții pertinente pentru situația în cauză.
Ombudsmanului Copilului reiterează recomandările sale anterioare privind respectarea drepturilor copiilor cu dizabilități din studiile tematice Raportul tematic „Incluziunea socială a copiilor cu tulburări din spectru autist în Republica Moldova” [3], Raportul special „Evaluarea situației copiilor plasați în casele internat pentru copii cu deficiențe mintale Orhei și Hâncești în proces de dezinstituționalizare”[4], „Raportul cu privire la incluziunea socială a copiilor cu dizabilități senzoriale”.
Ombudsmanul Copilului apreciază efortul statului de a majora cuantumul unor prestații sociale pentru copii și familii cu copii, dar accentuează că, potrivit ultimelor date statistice, natalitatea în Republica Moldova este într-o continuă descreștere[5] : de la aproximativ 38 de mii de copii născuți în anii 2014-2015, la 34 de mii în anul 2017.
Ombudsmanul Copilului conchide că în asemenea condiții în aproximativ 15-20 de ani Republica Moldova riscă să ajungă la o rată a populației îmbătrânite de circa 70%. Maia Bănărescu pledează pentru adoptarea unor politici în domeniul protecției: „drepturilor viitoarelor generații”.
Un alt subiect problematic tratat de Avocatul Poporului pentru drepturile copilului sunt decesele copiilor de vârstă fragedă din cauza neglijenței părinților/reprezentanților legali sau altor persoane în grija cărora se află aceștia. În anul trecut numărul copiilor-victime ale infracțiunilor prevăzute în Codul Penal, Cap. II „Infracțiuni contra vieții și sănătății persoanei”, este de 91 față de 23 din perioada anului 2017[6]. Maia Bănărescu se referă și la problemele ce țin de respectarea dreptului la viață a copilului născut prematur. Conform datelor statistice, anual sunt în mediu de 2000 de nașteri premature, ceea ce reprezintă 7% din totalul de nașteri[7].
În contextul dreptului la sănătate, Ombudsmanul Copilului reafirmă poziția sa privind vaccinarea obligatorie a copiilor și indică asupra obligativității părinților de a asigura vaccinarea copiilor și obligativității autorităților publice de a asigura calitatea vaccinului, cât și a respectării cu severitate a condițiilor medico-sanitare a procesului de vaccinare.
Ombudsmanul Copilului reiterează că problemele privind dreptul la educație abordate în Raportul privind respectarea drepturilor copiilor pentru anii precedenți (2016, 2017) rămân actuale, fiind abordate insuficient de către instituțiile de resort, fără a fi identificate soluții și lipsind rezultatele sesizabile ale acestor soluții. Nu au fost luate în calcul nici recomandările Ombudsmanului privind incluziunea educațională a copiilor cu dizabilități.
În altă ordine de idei, Ombudsmanul notează că numărul copiilor condamnați în Republica Moldova rămâne în linii mari unul constant, fapt ce demonstrează că politica statului în domeniul prevenirii și combaterii infracționalității în rândul copiilor este ineficientă și necesită îmbunătățiri.
O problemă analizată de Avocatul Poporului pentru drepturile copilului în Raport este situația copiilor cu vârsta 0-3 ani, care se află în instituțiile de detenție împreună cu mamele lor care își ispășesc pedeapsa cu închisoarea și a femeilor însărcinate din penitenciare. Ombudsmanul Copilului a elaborat Raportul Tematic „Situația respectării drepturilor copiilor cu vârsta 0-3 ani care se află în penitenciare împreună cu mamele lor, care își ispășesc pedeapsa cu închisoarea în instituțiile pentru drepturile copilului în contextul monitorizării implementării la nivel naţional a Convenţiei ONU privind drepturile copilului”[8], în bază căruia au fost avansate un set de Recomandări pentru îmbunătățirea situației existe
Ombudsmanul Copilului a mai abordat și problemele ce țin de situația persoanelor deținute care au depășit vârsta de 18 ani care solicită ispășirea pedepsei în continuare în penitenciarul pentru minori. Deși cadrul legal permite posibilitatea ispășirii pedepsei de către deținuții adulți în penitenciarele pentru copii până la vârsta de 23 de ani, din 3 cazuri examinate în instanță, în care s-a implicat Ombudsmanul Copilului în perioada 2018 și alte 3, în perioada anului 2017, nu a fost admisă nici o cerere de la copii deținuți.
Ombudsmanul Copilului consideră că, deși deținutul a depășit termenul de vârstă prestabilit de Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, transferul condamnatului în penitenciarul pentru adulți va avea un impact negativ asupra dezvoltării continue, determinată prin stoparea procesului educațional, încadrarea în subcultura criminală, circumstanțe care micșorează șansele acestuia de reintegrare calitativă în societate.
În corespundere cu articolul 29 al Legii cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) nr. 52, până la data de 15 martie a fiecărui an, Avocatul Poporului prezintă Parlamentului raportul anual privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova. Potrivit alineatului 3 al articolului 29 din Legea nr. 52, Raportul anual al Avocatului Poporului urmează a fi audiat în plen în termen de 60 de zile de la data prezentării în Parlament.
[1] Să stabilească sau să mențină un regim de securitate socială.
[2] Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr.893 din 12.09.2018 cu privire la aprobarea Programului naţional de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale gestionate de Agenţia Naţională Asistenţă Socială pentru anii 2018-2026 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acestuia;
[3] http://ombudsman.md/wp-content/uploads/2018/10/raport_tematic_autismul_0.pdf
[4] http://ombudsman.md/wp-content/uploads/2018/10/raport_diz_2017_red_0.pdf
[5]http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice/20%20Populatia%20si%20procesele%20demograficePOP030/POP030100.px/table/tableViewLayout1/?rxid=2345d98a-890b-4459-bb1f-9b565f99b3b9
[6] http://politia.md/ro/advanced-page-type/rapoarte-si-evaluari?page=3
[7] http://ombudsman.md/news/fiecare-copil-are-dreptul-la-cea-mai-buna-stare-de-sanatate-si-a-beneficia-de-servicii-medicale-de-inalta-calitate-tratament-si-recuperare/
