Cadrul normativ de funcționare

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 52
din 03.04.2014
cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul)

Publicat : 09.05.2014 în Monitorul Oficial Nr. 110-114 art Nr : 278

MODIFICAT

    LP280 din 29.11.18, MO6-12/11.01.19 art.52; în vigoare 01.01.19
    LP271 din 23.11.18, MO441-447/30.11.18 art.717; în vigoare 01.12.18
    LP238 din 08.11.18, MO441-447/30.11.18 art.709
    LP172 din 27.07.18, MO321-332/24.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18
    LP74 din 26.04.18, MO235-244/29.06.18 art.368

    LP305 din 21.12.17, MO7-17/12.01.18 art.66

    LP102 din 21.07.16, MO256-267/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16
    LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16
    LP166 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.508
    LP165 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.506
    HCC27 din 13.11.14, MO352-357/28.11.14 art.43; în vigoare 13.11.14

Confirmînd adeziunea la Declaraţia universală a drepturilor omului, la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, la alte acte juridice internaţionale cu privire la drepturile omului şi luînd în considerare că, în conformitate cu Statutul ONU, statul stimulează respectarea drepturilor şi libertăţilor omului şi asigură apărarea drepturilor şi libertăţilor tuturor persoanelor fizice pe teritoriul Republicii Moldova,
Prezenta lege transpune art. 7 din Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau de origine etnică, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L 180 din 19 iulie 2000.
[Clauza de armonizare introdusă prin LP280 din 29.11.18, MO6-12/11.01.19 art.52; în vigoare 01.01.19]
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Activitatea Avocatului Poporului (Ombudsmanului)
(1) Avocatul Poporului (Ombudsmanul) (în continuare – Avocatul Poporului) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor omului de către autorităţile publice, de către organizaţii şi întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de către organizaţiile necomerciale şi de către persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile.
(2) Avocatul Poporului contribuie la apărarea drepturilor şi libertăţilor omului prin prevenirea încălcării acestora, prin monitorizarea şi raportarea modului de respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului la nivel naţional, prin perfecţionarea legislaţiei ce ţine de domeniul drepturilor şi libertăţilor omului, prin colaborarea internaţională în acest domeniu, prin promovarea drepturilor şi libertăţilor omului şi a mecanismelor de apărare a acestora, prin aplicarea procedeelor reglementate de prezenta lege.
(3) Avocatul Poporului pentru protecţia drepturilor copilului îşi exercită atribuţiile pentru asigurarea respectării drepturilor şi a libertăţilor copilului şi realizării, la nivel naţional, de către autorităţile publice centrale şi locale, de către persoanele cu funcţie de răspundere de toate nivelurile a prevederilor Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului.
(4) Activitatea Avocatului Poporului şi a funcţionarilor care activează sub autoritatea sa are caracter public.

Articolul 2. Principii de activitate
(1) În activitatea sa, Avocatul Poporului se conduce de Constituţia Republicii Moldova, de prezenta lege, de alte legi ale Republicii Moldova, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(2) În activitatea sa, Avocatul Poporului se ghidează de principiile legalităţii, egalităţii, imparţialităţii, transparenţei, echităţii sociale, democraţiei, umanismului şi se conduce de conştiinţa sa.

Articolul 3. Garanţii de independenţă
(1) Instituţia Avocatul Poporului este autonomă şi independentă faţă de orice autoritate publică, persoană juridică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi faţă de orice persoană cu funcţie de răspundere de toate nivelurile.
(2) Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale.
(3) Avocatul Poporului nu poate fi obligat să prezinte explicaţii sau declaraţii asupra cazurilor examinate sau aflate în procedură de examinare, cu excepţia situaţiilor în care acestea sînt în folosul părţii reprezentate ori conţin informaţii de interes public.
(4) Imixtiunea în activitatea Instituţiei Avocatul Poporului, ignorarea intenţionată de către persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile a sesizărilor şi a recomandărilor Avocatului Poporului, precum şi împiedicarea sub oricare formă a activităţii acestuia atrag după sine răspunderea în conformitate cu legislaţia.

Articolul 4. Inviolabilitatea Avocatului Poporului
(1) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot fi persecutaţi sau traşi la răspundere juridică pentru opiniile exprimate şi pentru acţiunile pe care le îndeplinesc, cu respectarea legii, pe durata exercitării mandatului.
(2) Pe durata exercitării mandatului, Avocatul Poporului şi adjuncţii săi pot fi urmăriţi penal şi trimişi în judecată pentru alte fapte decît cele prevăzute la alin. (1), dar Avocatul Poporului nu poate fi reţinut, percheziţionat sau arestat fără acordul prealabil al Parlamentului, iar adjuncţii – fără informarea prealabilă a Parlamentului.
(3) Avocatul Poporului şi adjuncţii arestaţi ori trimişi în judecata penală vor fi suspendaţi din funcţie de drept pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti.
(4) Inviolabilitatea Avocatului Poporului şi a adjuncţilor săi se extinde asupra locuinţei şi localului de serviciu ale acestora, asupra mijloacelor de transport şi de telecomunicaţie folosite, asupra corespondenţei, documentelor şi averii personale.

Capitolul II
STATUTUL AVOCATULUI POPORULUI

Articolul 5. Mandatul Avocatului Poporului
(1) Parlamentul numeşte doi Avocaţi ai Poporului autonomi unul faţă de celălalt, dintre care unul este specializat în problemele de protecţie a drepturilor şi libertăţilor copilului.
(2) Avocatul Poporului este numit în funcţie pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit. Mandatul începe la data depunerii jurămîntului.
(3) Avocatul Poporului exercită funcţie de demnitate publică.
(4) În cazul încetării înainte de termen a mandatului de Avocat al Poporului, în cel mult 3 luni se numeşte un nou Avocat al Poporului.
(5) Avocatul Poporului se află în exerciţiul funcţiunii pînă la preluarea funcţiei de către succesorul său, cu excepţia cazului de încetare a mandatului înainte de termen sau de revocare din funcţie în temeiurile prevăzute la art. 14.
(6) Declararea stării de urgenţă, de asediu sau de război pe întreg teritoriul ţării sau în unele localităţi nu suspendă activitatea Avocatului Poporului şi nu restrînge atribuţiile lui.

Articolul 6. Condiţiile de eligibilitate
(1) Funcţia de Avocat al Poporului poate fi deţinută de persoana care corespunde următoarelor cerinţe:
a) este cetăţean al Republicii Moldova;
b) nu este supusă unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma tutelei;
[Art.6 al.(1), lit.b) în redacția LP238 din 08.11.18, MO441-447/30.11.18 art.709]
c) deţine diplomă de licenţă sau echivalentul acesteia;
d) are o vechime în muncă de cel puţin 10 ani şi o activitate notorie în domeniul apărării şi promovării drepturilor omului;
e) se bucură de o reputaţie ireproşabilă;
f) cunoaşte limba de stat;
g) nu are în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.
[Art.6 al.(1), lit.g) modificată prin LP305 din 21.12.17, MO7-17/12.01.18 art.66
[Art.6 al.(1), lit.g) introdusă prin LP102 din 21.07.16, MO256-267/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16]
(2) La funcţia de Avocat al Poporului nu poate candida persoana care:
a) are antecedente penale, inclusiv stinse, pentru săvîrşirea cu intenţie a unei infracţiuni sau a fost absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de graţiere;
b) a fost concediată sau eliberată din funcţie din motive imputabile;
c) are interdicția de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate.
[Art.6 al.(1), lit.c) introdusă prin LP74 din 26.04.18, MO235-244/29.06.18 art.368]

Articolul 7. Selectarea candidaţilor la funcţia de Avocat al Poporului
(1) Pentru selectarea candidaţilor la funcţia de Avocat al Poporului se instituie o comisie parlamentară specială, alcătuită din membri ai Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice şi ai Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Comisia parlamentară specială organizează concursul public de selectare a candidaţilor la funcţia de Avocat al Poporului conform regulamentului aprobat de aceasta.
(2) Informaţia despre organizarea şi desfăşurarea concursului, despre cerinţele faţă de candidaţi şi despre actele care urmează a fi prezentate se plasează pe pagina web oficială a Parlamentului şi se publică în mijloacele de informare în masă cu cel puţin 20 de zile înainte de data desfăşurării concursului.
(3) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se bazează pe următoarele principii:
a) competiţia deschisă, prin asigurarea accesului liber la concurs oricărei persoane care întruneşte cerinţele stabilite de lege;
b) transparenţa, prin oferirea de informaţii referitoare la modul de desfăşurare a concursului tuturor celor interesaţi;
c) tratamentul egal, prin aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selectare şi a condiţiilor de desfăşurare a concursului în raport cu toţi candidaţii.
(4) CV-urile candidaţilor se plasează pe pagina web oficială a Parlamentului pentru consultarea publicului.
(5) Concursul se consideră valabil dacă la el participă cel puţin doi candidaţi pentru fiecare poziţie anunţată în concurs. În cazul în care nu au fost depuse suficiente dosare de participare la concurs sau candidaţii nu întrunesc cerinţele stabilite de prezenta lege, se anunţă un concurs repetat, care se organizează în termen de 30 de zile.
(6) Concursul pentru selectarea candidaţilor la funcţia de Avocat al Poporului se organizează cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea mandatului Avocatului Poporului în exerciţiu.
(7) Informaţia privind rezultatele concursului se plasează pe pagina web oficială a Parlamentului şi se publică în mijloacele de informare în masă.

Articolul 8. Procedura de numire în funcţie
(1) Comisia parlamentară specială selectează candidaţii care au acumulat cel mai mare punctaj la evaluare, cîte 2 pentru fiecare poziţie de Avocat al Poporului, şi îi prezintă plenului Parlamentului pentru numire. Pentru fiecare candidat se întocmeşte un aviz argumentat.
(2) Se numeşte în funcţia de Avocat al Poporului candidatul care a obţinut votul majorităţii deputaţilor aleşi. Dacă în primul tur de scrutin niciun candidat nu obţine numărul necesar de voturi, candidatul/candidaţii cu cele mai multe voturi se înaintează pentru următorul tur de scrutin.
(3) În cazul în care nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru numirea Avocatului Poporului, comisia parlamentară specială, în termen de 15 zile, anunţă un nou concurs care va fi organizat şi desfăşurat în conformitate cu art. 7.

Articolul 9. Jurămîntul Avocatului Poporului
(1) La intrarea în funcţie, Avocatul Poporului depune în plenul Parlamentului următorul jurămînt: „Jur să respect Constituţia şi legile Republicii Moldova, statutul Avocatului Poporului, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului/copilului, să-mi îndeplinesc cu bună-credinţă şi imparţialitate atribuţiile, să apăr demnitatea Instituţiei Avocatul Poporului”.
(2) Refuzul de a depune jurămîntul împiedică intrarea în funcţie a Avocatului Poporului şi deschide procedura de selectare şi numire în funcţie a altei persoane.

Articolul 10. Incompatibilităţi la exercitarea funcţiei
(1) Funcţia Avocatului Poporului şi a adjuncţilor acestuia este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice sau de creaţie.
(2) Avocatul Poporului şi adjuncţii nu au dreptul să desfăşoare activitate politică şi nu pot fi membri ai vreunui partid politic.
(3) În termen de 15 zile de la data depunerii jurămîntului, Avocatul Poporului este obligat să înceteze orice activitate incompatibilă cu statutul său.

Articolul 11. Drepturile Avocatului Poporului
În exercitarea mandatului său, Avocatul Poporului are dreptul:
a) să fie primit în audienţă de către Preşedintele Republicii Moldova, de către Preşedintele Parlamentului şi de către Prim-ministru atît în cadrul orelor de audienţă, cît şi în afara lor;
b) să fie primit imediat şi fără nicio formă de obstrucţiune sau întîrziere în audienţă de către conducători şi alte persoane cu funcţii de răspundere de toate nivelurile ale autorităţilor publice, instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, ale inspectoratelor de poliţie şi locurilor de detenţie din cadrul acestora, ale instituţiilor penitenciare, izolatoarelor de urmărire penală, unităţilor militare, centrelor de plasament pentru imigranţi sau solicitanţii de azil, ale instituţiilor care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, ale instituţiilor speciale de învăţămînt şi de reeducare sau instituţiilor curative şi de reeducare a minorilor şi ale altor instituţii similare;
c) să asiste şi să ia cuvîntul la şedinţele Parlamentului, ale Guvernului, ale Curţii Constituţionale, ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al Procurorilor;
d) să prezinte Parlamentului sau Guvernului recomandări în vederea perfecţionării legislaţiei în domeniul asigurării drepturilor şi libertăţilor omului;
e) să verifice respectarea şi exercitarea conformă de către autorităţile publice, de către organizaţii şi întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de către organizaţiile necomerciale, de către persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile a atribuţiilor acestora privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului;
f) să reprezinte persoanele fizice sau grupurile de persoane fizice în faţa autorităţilor publice şi instanţelor de judecată în cazurile complexe ce ţin de drepturile şi libertăţile omului sau în cazurile de interes public;
g) să acţioneze din oficiu în cazurile stabilite de lege;
h) să aibă acces liber la toate autorităţile publice, să asiste la şedinţele subdiviziunilor lor, inclusiv la şedinţele organelor colegiale ale acestora;
i) să aibă acces liber şi fără întîrziere în instituţii, organizaţii şi întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, în inspectoratele de poliţie şi locurile de detenţie din cadrul acestora, în instituţiile penitenciare, în izolatoarele de urmărire penală, în unităţile militare, în centrele de plasament pentru imigranţi sau pentru solicitanţii de azil, în instituţiile care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, în instituţiile speciale de învăţămînt şi de reeducare sau în instituţiile curative şi de reeducare a minorilor şi în alte instituţii similare;
j) să aibă acces nelimitat şi imediat, în orice moment al zilei, în orice sector al locurilor de detenţie, la orice informaţie privind tratamentul şi condiţiile de detenţie a persoanelor private de libertate;
k) să solicite şi să primească de la autorităţile publice, de la persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile informaţiile, documentele şi materialele necesare pentru exercitarea atribuţiilor, inclusiv informaţiile oficiale cu accesibilitate limitată şi informaţiile atribuite la secret de stat în condiţiile legii;
l) să invite pentru audieri şi să primească de la persoanele cu funcţii de răspundere explicaţiile şi informaţiile necesare pentru elucidarea circumstanţelor cazului examinat;
m) să solicite instituţiilor de stat competente efectuarea expertizei judiciare, a constatărilor tehnico-ştiinţifice şi medico-legale şi prezentarea raportului de expertiză sau a procesului-verbal privind imposibilitatea întocmirii unui asemenea raport;
n) să aibă întrevederi nelimitate şi convorbiri confidenţiale, fără martori, iar în caz de necesitate prin intermediul traducătorului, cu persoana aflată în locurile specificate la lit. b), precum şi cu oricare altă persoană care, în opinia sa, ar putea oferi informaţii utile;
o) să solicite concluziile instituţiilor competente referitoare la respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în cazul în care există suficiente temeiuri pentru a presupune lezarea drepturilor şi libertăţilor garantate de Constituţia Republicii Moldova şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
p) să facă publice rezultatele examinării cazurilor privind încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului;
q) să colaboreze cu instituţii şi organizaţii internaţionale şi regionale care activează în domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor omului.

Articolul 12. Obligaţiile Avocatului Poporului
(1) Avocatul Poporului este obligat:
a) să apere drepturile şi libertăţile omului în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu legile şi tratatele internaţionale din domeniul drepturilor şi libertăţilor omului la care Republica Moldova este parte, să-şi exercite atribuţiile funcţiei în conformitate cu legislaţia;
b) să nu divulge secretul de stat şi alte informaţii şi date ocrotite de lege;
c) să nu divulge informaţiile confidenţiale, precum şi datele cu caracter personal care i-au fost comunicate în cadrul activităţii sale, decît cu consimţămîntul persoanei la care acestea se referă;
d) să se abţină de la orice acţiuni neconforme cu statutul pe care îl deţine.
(2) La intrarea în funcţie, şi ulterior în fiecare an, Avocatul Poporului va depune, în condiţiile legii, declaraţia de avere și interese personale.
[Art.12 al.(2) modificat prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]

Articolul 13. Protecţia de stat şi garanţiile sociale
(1) Avocatul Poporului beneficiază de protecţie din partea statului. La cererea întemeiată a Avocatului Poporului, organele de resort asigură securitatea lui.
(2) Avocatul Poporului beneficiază de garanţiile sociale stabilite în Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.
[Art.13 al.(2) în redacția LP165 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.506]
(3) Salarizarea Avocatului Poporului se realizează în condiţiile şi în modul stabilite de legislația privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
[Art.13 al.(3) modificat prin LP271 din 23.11.18, MO441-447/30.11.18 art.717; în vigoare 01.12.18]
[Art.13 al.(3) introdus prin LP165 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.506]

Articolul 14. Încetarea înainte de termen a mandatului Avocatului
Poporului
(1) Mandatul Avocatului Poporului încetează înainte de termen în caz de:
a) demisie;
b) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova;
c) revocare;
d) incompatibilitate, stabilită prin actul de constatare rămas definitiv;
[Art.14 al.(1), lit.d) modificată prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
e) imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile mai mult de 4 luni consecutive din cauza stării de sănătate, confirmată prin certificat medical;
f) pronunţarea unei sentinţe irevocabile de conda-mnare;
g) deces.
(2) Temeiurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi lit. d)–g) se constată în şedinţa plenară a Parlamentului, în baza raportului Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice, prin adoptarea unei hotărîri în care se ia act de apariţia cauzei ce determină încetarea înainte de termen a mandatului.
(3) Propunerea de revocare din funcţie a Avocatului Poporului poate fi înaintată de cel puţin 20 de deputaţi. Hotărîrea privind revocarea din funcţie se adoptă cu votul a 3/5 din deputaţii aleşi în baza raportului comisiei parlamentare speciale, alcătuită din membri ai Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice şi ai Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.
(4) Pot constitui temeiuri pentru revocarea Avocatului Poporului:
a) acţiunile neconforme cu statutul de Avocat al Poporului;
b) emiterea/adoptarea unui act administrativ, încheierea directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luarea sau participarea la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv;
[Art.14 al.(2), lit.b) în redacția LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
c) divulgarea secretului de stat şi a altor informaţii şi date ocrotite de lege;
d) nedepunerea declarației de avere și interese personale sau refuzul de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;
[Art.14 al.(2), lit.d) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
e) dispunerea de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate.
[Art.14 al.(2), lit.e) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]

Capitolul III
ADJUNCŢII AVOCATULUI POPORULUI

Articolul 15. Adjuncţii Avocatului Poporului
(1) Avocatul Poporului este asistat în activitatea sa de doi adjuncţi, ale căror atribuţii sînt determinate de Avocatul Poporului.
(2) Adjuncţii Avocatului Poporului exercită funcţie de demnitate publică.
(3) Adjuncţii Avocatului Poporului sînt numiţi în funcţie de către Parlament cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, la propunerea Avocatului Poporului, în urma desfăşurării unui concurs.
(4) Concursul este organizat de către Avocatul Poporului. Avocatul Poporului selectează candidaţii care corespund condiţiilor de eligibilitate stabilite de prezenta lege şi îi prezintă plenului Parlamentului.
(5) Activitatea adjuncţilor Avocatului Poporului încetează în condiţiile art. 14. Hotărîrea privind revocarea din funcţie a adjuncţilor se adoptă de Parlament, la iniţiativa Avocatului Poporului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
(6) Adjuncţii Avocatului Poporului se numesc în funcţie pe durata mandatului Avocatului Poporului, în cel mult 60 de zile de la numirea Avocatului Poporului.
(7) Adjuncţii Avocatului Poporului beneficiază de protecţie de stat şi de garanţii sociale în conformitate cu prevederile art. 13.
(8) Adjuncţii Avocatului Poporului poartă răspundere personală pentru neexercitarea sau exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor ce le revin.

Capitolul IV
MODUL DE EXERCITARE A ATRIBUŢIILOR
AVOCATULUI POPORULUI

Articolul 16. Atribuţiile Avocatului Poporului
Avocatul Poporului exercită următoarele atribuţii:
a) recepţionează şi examinează cererile cu privire la încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului şi remite, în termenele stabilite, răspunsuri în scris în privinţa cererilor depuse;
b) prezintă autorităţilor şi/sau persoanelor responsabile propuneri şi recomandări privind repunerea în drepturi a persoanelor în privinţa cărora s-a constatat încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului;
c) contribuie la soluţionarea pe cale amiabilă a conflictelor între autorităţile publice şi persoanele fizice;
d) contribuie la perfecţionarea legislaţiei în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului;
e) prezintă propuneri şi recomandări de ratificare sau aderare la instrumentele internaţionale în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului şi acordă suport metodologic pentru asigurarea implementării lor;
f) sesizează Curtea Constituţională şi înaintează acţiuni în instanţele judecătoreşti, prezintă puncte de vedere la cererea Curţii Constituţionale;
g) angajează salariaţi şi exercită dreptul de autoritate disciplinară în conformitate cu legea;
g1) organizează și implementează sistemul de management financiar și control intern și poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului Oficiului și a patrimoniului public aflat în gestiune;
[Art.16 lit.g1) introdusă prin LP172 din 27.07.18, MO321-332/27.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18]
h) promovează drepturile omului în societate;
i) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege.

Articolul 17. Atribuţiile Avocatului Poporului pentru drepturile copilului
(1) Avocatul Poporului pentru drepturile copilului acordă protecţie şi asistenţă copilului la cererea acestuia, fără a solicita acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali. Copilul este anunţat despre rezultatul examinării cererii în formă corespunzătoare maturităţii sale intelectuale şi mintale.
(2) Pentru asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor copilului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului este în drept să acţioneze din oficiu pentru a asista copilul aflat în dificultate sau în situaţii de risc, fără a solicita acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali.
(3) Avocatul Poporului pentru drepturile copilului cooperează cu oricare persoană, organizaţie necomercială, instituţie sau autoritate publică cu activitate în domeniu.
(4) Avocatul Poporului pentru drepturile copilului decide asupra cererilor privind încălcarea drepturilor şi libertăţilor copilului.
(5) În scopul apărării drepturilor şi libertăţilor copilului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului poate sesiza Curtea Constituțională și poate înainta acţiuni în instanţele judecătoreşti.
[Art.17 al.(5) modificat prin LP166 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.508]
(6) În activitatea sa, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului este asistat de o subdiviziune specializată din cadrul Oficiului Avocatului Poporului.

Articolul 18. Competenţa de examinare a cererilor
(1) Avocatul Poporului examinează cererile persoanelor fizice, fără deosebire de rasă ori origine etnică, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, de origine națională sau socială, avere, naștere sau orice alte împrejurări, care locuiesc permanent, se află ori s-au aflat temporar pe teritoriul ţării (în continuare – petiţionari), ale căror drepturi şi libertăţi se presupune că au fost încălcate de Republica Moldova.
[Art.18 al.(1) modificat prin LP280 din 29.11.18, MO6-12/11.01.19 art.52; în vigoare 01.01.19]
(2) Avocatul Poporului nu se substituie prin competenţele sale autorităţilor publice, organelor de drept şi instanţelor judecătoreşti.
(3) Avocatul Poporului examinează cererile privind deciziile, acţiunile sau inacţiunile autorităţilor publice, organizaţiilor şi întreprinderilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, ale organizaţiilor necomerciale şi persoanelor cu funcţii de răspundere de toate nivelurile care, conform opiniei petiţionarului, i-au încălcat drepturile şi libertăţile.

Articolul 19. Condiţiile sesizării Avocatului Poporului
(1) Cererea adresată Avocatului Poporului se depune pînă la expirarea unui an din ziua încălcării presupuse a drepturilor sau libertăţilor petiţionarului sau din ziua cînd petiţionarul a aflat despre presupusa încălcare.
(2) Cererile sînt depuse personal sau prin poştă, fax, e-mail sau alt mijloc de comunicare. Cererea poate fi depusă şi de către un reprezentant al persoanei lezate în drepturi, de către organizaţii nonguvernamentale, sindicate şi alte organizaţii reprezentative în numele acesteia.
(3) Cererea din partea unei persoane aflate în detenţie, a unei persoane aflate în izolatoarele de urmărire penală, din partea militarilor din unităţile militare nu se supune cenzurii şi se expediază de către administraţia instituţiilor respective Avocatului Poporului în termen de 24 de ore.
(4) Cererile adresate Avocatului Poporului sînt scutite de taxa de stat.
(5) Avocatul Poporului examinează şi cereri orale, parvenite în cadrul audienţelor organizate nu mai rar decît o dată pe lună conform regulamentului aprobat de Avocatul Poporului.

Articolul 20. Conţinutul cererii
(1) În cererea adresată Avocatului Poporului se indică:
a) numele, prenumele şi domiciliul petiţionarului şi, după caz, numele, prenumele persoanei lezate în drepturi;
b) descrierea succintă a circumstanţelor cauzei;
c) denumirea autorităţii sau numele şi prenumele persoanei cu funcţie de răspundere în urma acţiunilor şi/sau inacţiunilor căreia a avut loc încălcarea drepturilor sau libertăţilor, în cazul în care această persoană se cunoaşte;
d) semnătura şi data întocmirii.
(2) În cazul în care faptele invocate în cerere au constituit obiect al examinării de către alte autorităţi, la cerere se anexează şi copiile de pe răspunsurile autorităţilor respective.
(3) Cererea care nu corespunde cerinţelor prevăzute la alin. (1) se restituie fără examinare.

Articolul 21. Primirea spre examinare a cererilor
(1) După recepţionarea cererii, Avocatul Poporului este în drept:
a) să accepte cererea spre examinare;
b) să restituie cererea fără examinare, explicînd petiţionarului procedura pe care acesta este în drept să o folosească pentru a-şi apăra drepturile şi libertăţile;
c) să remită cererea organelor competente pentru a fi examinată în conformitate cu prevederile legislaţiei cu privire la petiţionare.
(2) În termen de 10 zile de la data recepţionării cererii, Avocatul Poporului înştiinţează petiţionarul despre decizia adoptată. În cazul în care cererea este restituită fără examinare, se indică în mod obligatoriu motivele restituirii.
(3) Decizia de restituire a cererii nu poate fi atacată. Cererea repetată poate fi depusă după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru restituire.
(4) Cererea repetată în privinţa aceloraşi persoane şi fapte se acceptă spre examinare numai în cazul apariţiei unor circumstanţe noi.
(5) Nu este primită spre examinare cererea:
a) depusă peste un an de la data constatării încălcării drepturilor şi libertăţilor omului, cu excepţia cazurilor cînd Avocatul Poporului poate prelungi acest termen, dar nu mai mult decît cu un an;
b) care este în procedură judiciară pentru examinare în fond, cu excepţia cererilor privind acţiunile şi/sau inacţiunile judecătorului;
c) a cărei examinare ţine de competenţa altor organe (intentarea urmăririi penale, explicarea deciziei judecătoreşti);
d) pe cauză adjudecată, pe care există o sentinţă sau o hotărîre judecătorească în fond;
[Art.21 al.(5), lit.e) abrogată prin LP165 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.506]
[Art.21 al.(5), lit.e) declarată neconstituțională prin HCC27 din 13.11.14, MO352-357/28.11.14 art.43; în vigoare 13.11.14]
f) care conţine calomnii şi insulte, discreditează autorităţile statului în general, autorităţile locale, asociaţiile de cetăţeni şi reprezentanţii lor, care instigă la ură naţională, rasială, religioasă şi la alte acţiuni pentru care se prevede răspundere conform legii.

Articolul 22. Sesizarea din oficiu a Avocatului Poporului
(1) În cazul în care dispune de informaţii privind încălcarea în masă sau gravă a drepturilor şi libertăţilor omului, în cazurile de o importanţă socială deosebită sau în cazul în care este necesară apărarea intereselor unor persoane care nu pot folosi de sine stătător mijloacele juridice de apărare, Avocatul Poporului este în drept să acţioneze din oficiu.
(2) În cazul în care se constată încălcări în masă sau grave ale drepturilor şi libertăţilor omului, Avocatul Poporului este în drept să prezinte rapoarte speciale la şedinţele Parlamentului, precum şi să propună instituirea unor comisii speciale care să cerceteze aceste fapte.

Articolul 23. Modul de examinare a cererilor
(1) La examinarea cererilor, în scopul verificării faptelor expuse, Avocatul Poporului este în drept să solicite concursul autorităţilor şi persoanelor cu funcţii de răspundere în vederea organizării controlului circumstanţelor care urmează a fi elucidate. Controlul nu poate fi încredinţat autorităţii sau persoanei cu funcţii de răspundere ale cărei decizii, acţiuni sau inacţiuni sînt contestate.
(2) Persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile sînt obligate să prezinte Avocatului Poporului materialele, documentele şi informaţiile solicitate în legătură cu exercitarea atribuţiilor acestuia în cel mult 10 zile de la data solicitării, dacă în solicitare nu se prevede un alt termen.
(3) Avocatul Poporului depune toată diligenţa pentru soluţionarea cererilor prin concilierea părţilor şi căutarea unor soluţii reciproc acceptabile. Concilierea poate avea loc la orice etapă de examinare a cererii şi, la solicitarea părţilor, se poate finaliza prin semnarea unui acord de conciliere. Concilierea părţilor constituie temei pentru încetarea procesului de examinare a cererii.
(4) Dacă, în urma examinării cererii, s-a constatat că drepturile sau libertăţile petiţionarului nu au fost încălcate, Avocatul Poporului emite o decizie argumentată privind încetarea examinării cererii.
(5) Decizia privind încetarea examinării cererii nu poate fi atacată.

Articolul 24. Recomandările Avocatului Poporului
(1) În situaţiile în care se constată încălcări ale drepturilor sau libertăţilor petiţionarului, Avocatul Poporului prezintă autorităţii sau persoanei cu funcţie de răspundere ale cărei decizii, acţiuni sau inacţiuni, după părerea sa, încalcă drepturile şi libertăţile omului un aviz ce va cuprinde recomandări privind măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru repunerea imediată în drepturi a petiţionarului.
(2) În activitatea sa de prevenire a torturii, Avocatul Poporului prezintă autorităţii sau persoanei cu funcţie de răspundere recomandările sale în vederea ameliorării comportamentului faţă de persoanele private de libertate, a îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie şi a prevenirii torturii.
(3) Autoritatea sau persoana cu funcţie de răspundere care a primit avizul este obligată să-l examineze în termen de 30 de zile şi să comunice în scris Avocatului Poporului despre măsurile luate în vederea remedierii situaţiei.
(4) În cazul în care Avocatul Poporului nu este de acord cu măsurile întreprinse, el este în drept să se adreseze unui organ ierarhic superior pentru luarea măsurilor ce se impun în vederea executării recomandărilor cuprinse în avizul său şi/sau să informeze opinia publică. Organul ierarhic superior este obligat să comunice despre măsurile luate în termen de 45 de zile.

Articolul 25. Acţiunile procesuale ale Avocatului Poporulu
(1) În baza rezultatelor examinării sesizării, Avocatul Poporului este în drept:
a) să adreseze în instanţa de judecată o cerere în apărarea intereselor petiţionarului ale cărui drepturi şi libertăţi fundamentale au fost încălcate;
b) să intervină pe lîngă autorităţile competente cu un demers pentru intentarea unei proceduri disciplinare sau penale în privinţa persoanei cu funcţie de răspundere care a comis încălcări ce au generat lezarea drepturilor şi libertăţilor omului;
c) să sesizeze procurorul referitor la săvîrşirea contravenţiei prevăzute la art. 320 din Codul contravenţional al Republicii Moldova;
d) să sesizeze persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile asupra cazurilor de neglijenţă în serviciu, de încălcare a eticii de serviciu, de tergiversare şi birocratism.
(2) Avocatul Poporului este în drept să înainteze o acţiune în instanţa de judecată în legătură cu faptele depistate de încălcare în masă sau gravă a drepturilor şi libertăţilor omului. Cererea de chemare în judecată depusă de Avocatul Poporului este scutită de taxa de stat.
(3) Avocatul Poporului poate interveni în proces pentru a pune concluzii în vederea apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor.

Articolul 26. Sesizarea Curţii Constituţionale
Avocatul Poporului este în drept să sesizeze Curtea Constituţională în vederea controlului constituţionalităţii legilor şi hotărîrilor Parlamentului, al decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, al hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului, precum şi al tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 27. Perfecţionarea legislaţiei în domeniul drepturilor şi libertăţilor
omului
În scopul perfecţionării legislaţiei în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului, Avocatul Poporului:
a) prezintă subiecţilor cu drept de iniţiativă legislativă propuneri şi recomandări de perfecţionare a legislaţiei în vederea eliminării cauzelor şi condiţiilor ce creează premise pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului;
b) emite opinii asupra proiectelor de acte normative care vizează drepturile şi libertăţile omului;
c) emite opinii asupra compatibilităţii legislaţiei naţionale cu instrumentele juridice internaţionale în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului.

Articolul 28. Promovarea drepturilor şi libertăţilor omului
(1) Avocatul Poporului desfăşoară activităţi de promovare a drepturilor şi libertăţilor omului prin:
a) sensibilizarea societăţii în vederea respectării drepturilor şi libertăţilor omului prin intermediul mass-media şi altor mijloace disponibile;
b) mediatizarea cazurilor de încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului;
c) familiarizarea societăţii cu mecanismele de apărare a drepturilor şi libertăţilor omului;
d) contribuirea la consolidarea educaţiei în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului şi participarea la elaborarea programelor educaţionale formale şi nonformale;
e) elaborarea şi diseminarea materialelor informative despre drepturile şi libertăţile omului;
f) alte mecanisme şi mijloace permise de lege.
(2) Avocatul Poporului colaborează cu organizaţiile necomerciale naţionale şi internaţionale din domeniul apărării drepturilor şi libertăţilor omului, precum şi cu mass-media.

Articolul 29. Raportarea privind respectarea şi promovarea drepturilor
şi libertăţilor omului
(1) Pînă la data de 15 martie a fiecărui an, Avocatul Poporului prezintă Parlamentului raportul anual privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova. Raportul va conţine, obligatoriu, un capitol consacrat situaţiei privind respectarea drepturilor şi libertăţilor copilului şi un capitol privind prevenirea torturii.
(2) Proiectul raportului anual privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova este supus dezbaterilor publice cu cel puţin o lună înainte de prezentarea acestuia Parlamentului şi este publicat pe pagina web a Oficiului Avocatului Poporului.
(3) Raportul anual privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova este audiat în plen în termen de 60 de zile de la data prezentării. Avocatului Poporului i se pot adresa întrebări referitoare la activitatea sa ori la raportul prezentat. În urma audierii raportului, Parlamentul adoptă o hotărîre.
(4) Comisia parlamentară drepturile omului şi relaţiile interetnice prezintă informaţia despre activitatea Avocatului Poporului anterior audierii raportului anual privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova.
(5) Raportul anual este publicat pe pagina web oficială a Parlamentului. Hotărîrea Parlamentului pe marginea raportului este publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(6) Avocatul Poporului poate prezenta public rapoarte tematice privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului.
(7) Avocatul Poporului participă la întocmirea rapoartelor periodice privind respectarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor omului pe care Republica Moldova le prezintă instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale şi regionale din domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor omului.

Capitolul V
MECANISMUL NAŢIONAL DE PREVENIRE
A TORTURII

Articolul 30. Prevenirea torturii
(1) În scopul protecţiei persoanelor împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, pe lîngă Oficiul Avocatului Poporului se creează Consiliul pentru prevenirea torturii (în continuare – Consiliu) în calitate de mecanism naţional de prevenire a torturii, în conformitate cu Protocolul opţional la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.
(2) În scopul asigurării protecţiei persoanelor împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, Avocatul Poporului asigură efectuarea de către membrii Consiliului a vizitelor preventive şi de monitorizare în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate, plasate acolo prin dispoziţia unui organ de stat sau la indicaţia acestuia, sau cu acordul ori consimţămîntul tacit al acestuia.
(3) Se interzice ordonarea, aplicarea, admiterea sau tolerarea oricărui tip de sancţiune, precum şi prejudicierea în alt mod a unei persoane sau organizaţii pentru comunicarea oricărei informaţii, veridice sau false, membrilor Consiliului şi altor persoane care îi însoţesc în exercitarea atribuţiei de prevenire a torturii.
(4) În sensul prezentei legi, noţiunea de privare de libertate se defineşte ca orice formă de plasare a persoanei, la ordinul oricărui organ judiciar, administrativ sau al altui organ, într-un loc de detenţie de stat sau privat, pe care aceasta nu îl poate părăsi după voia sa, în calitate de pedeapsă, sancţiune, măsură procesuală de constrîngere, măsură de siguranţă, precum şi ca rezultat al dependenţei faţă de o îngrijire acordată sau în baza oricărui alt motiv.

Articolul 31. Organizarea activităţii de prevenire a torturii
(1) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului se aprobă de către Avocatul Poporului, cu avizul Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice.
(2) Avocatul Poporului este din oficiu preşedinte al Consiliului.
(3) Consiliul este alcătuit din 7 membri. Avocatul Poporului şi Avocatul Poporului pentru drepturile copilului sînt membri de drept ai Consiliului. Ceilalţi membri sînt propuşi de societatea civilă, sînt selectaţi printr-un concurs organizat de către Oficiul Avocatului Poporului şi sînt numiţi pentru un mandat de 5 ani, care nu poate fi reînnoit.
(4) Membru al Consiliului poate fi persoana care corespunde următoarelor cerinţe:
a) are studii superioare în domeniul dreptului, medicinei, psihologiei, pedagogiei, al asistenţei sociale sau în alt domeniu relevant mandatului;
b) are o vechime de muncă de cel puţin 3 ani şi experienţă în domeniul drepturilor omului;
c) nu are antecedente penale;
d) nu deţine funcţie publică, nu este membru al legislativului sau membru al vreunui partid politic;
e) nu deţine funcţie în cadrul organelor de drept.
(5) Consiliul poate să atragă la efectuarea vizitelor preventive şi de monitorizare specialişti şi experţi independenţi din diferite domenii, inclusiv jurişti, medici, psihologi.
(6) Membrii Consiliului îşi desfăşoară activitatea în baza principiilor independenţei, imparţialităţii, obiectivităţii şi confidenţialităţii.
(7) Membrii Consiliului dispun de legitimaţie de serviciu şi se bucură de garanţiile de independenţă şi inviolabilitate stabilite pentru Avocatul Poporului.
(8) Resursele necesare pentru realizarea atribuţiilor Consiliului, pentru contractarea specialiştilor şi experţilor se includ într-o linie bugetară separată, parte integrantă a bugetului Oficiului Avocatului Poporului. Membrii Consiliului, cu excepţia membrilor de drept, au dreptul la o remuneraţie în mărime de 10% din salariul mediu lunar pe economie pentru fiecare zi în care au efectuat vizite preventive în locurile de detenţie sau au participat la şedinţele Consiliului.
(9) În activitatea sa, Consiliul este asistat de o subdiviziune specializată din cadrul Oficiului Avocatului Poporului.

Articolul 32. Vizitele în locurile unde se află ori se pot afla persoane private
de libertate
(1) Membrii Consiliului aleg în mod independent locurile care urmează să fie vizitate şi persoanele cu care doresc să discute.
(2) Pentru a efectua vizitele preventive şi de monitorizare nu este necesară înştiinţarea prealabilă, nici permisiunea vreunei autorităţi.
(3) În timpul vizitelor preventive şi de monitorizare pot fi utilizate aparate audio sau video, cu consimţămîntul persoanei care urmează a fi înregistrată.
(4) În urma fiecărei vizite se întocmeşte un raport care va include, după caz, propuneri şi recomandări privind ameliorarea situaţiei.

Articolul 33. Încetarea calităţii de membru al Consiliului
(1) Calitatea de membru al Consiliului încetează la expirarea mandatului, în caz de demisie, revocare, deces sau în cazul nerespectării condiţiilor prevăzute la art. 31 alin. (4) lit. d) şi e).
(2) Membrul Consiliului poate fi revocat de către Avocatul Poporului, cu avizul Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice, în cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 31 alin. (4), în cazul imposibilităţii de exercitare a mandatului sau, la cererea Consiliului, în cazul neîndeplinirii ori îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor.
(3) În cazul vacanţei mandatului de membru al Consiliului, Oficiul Avocatului Poporului organizează concursul de selectare a candidaţilor, cu respectarea prevederilor art. 31 alin. (3) şi (4). Membrul ales al Consiliului este numit pentru un nou mandat.

Capitolul VI
OFICIUL AVOCATULUI POPORULUI

Articolul 34. Oficiul Avocatului Poporului
(1) Oficiul Avocatului Poporului (în continuare – Oficiu) este subordonat Avocatului Poporului şi acordă asistenţă organizatorică, juridică, informaţională şi tehnică Avocatului Poporului în vederea exercitării de către acesta a atribuţiilor sale.
(2) Oficiul are statut de persoană juridică, dispune de ştampilă şi formulare cu denumirea acestuia şi cu imaginea Stemei de Stat.
(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Oficiului se aprobă de către Parlament.
(4) Regulamentul de ordine interioară al Oficiului se aprobă de către Avocatul Poporului.
(5) În scopul acordării asistenţei consultative Avocatului Poporului, în cadrul Oficiului pot fi angajaţi experţi cu experienţă în domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor omului şi în alte domenii conexe sau pot fi create consilii de experţi. Regulamentul de activitate al consiliilor de experţi se aprobă de către Avocatul Poporului.
(6) Sediul Oficiului se află în municipiul Chişinău.

Articolul 35. Secretarul general
(1) Secretarul general conduce activitatea organizatorică şi administrativă a Oficiului. Atribuţiile Secretarului general sînt reglementate în Regulamentul de organizare şi funcţionare al Oficiului.
(2) În funcţia de Secretar general poate fi numită persoana care are diplomă de licenţă sau echivalentul acesteia în drept, economie, administraţie publică sau management, are o vechime în muncă de cel puţin 5 ani în unul dintre domeniile respective şi nu are antecedente penale, precum şi nu are în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.
[Art.35 al.(2) modificată prin LP305 din 21.12.17, MO7-17/12.01.18 art.66
[Art.35 al.(2) modificat prin LP102 din 21.07.16, MO256-267/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16]
(3) Secretarul general se numeşte în funcţie de către Avocatul Poporului în urma unui concurs public şi are statut de funcţionar public. Eliberarea Secretarului general din funcţie, aplicarea măsurilor de stimulare şi sancţionare faţă de acesta se realizează de către Avocatul Poporului.

Articolul 36. Personalul Oficiului
(1) Personalul Oficiului este compus din funcţionari publici, personal de deservire tehnică şi alt personal.
(2) Avocatul Poporului poate împuternici funcţionarii Oficiului să acţioneze în numele său.
(3) Funcţionarii Oficiului nu pot fi obligaţi să prezinte explicaţii sau declaraţii asupra cazurilor examinate de Avocatul Poporului sau aflate în procedură de examinare, nu pot fi persecutaţi sau traşi la răspundere pentru acţiunile sau opiniile exprimate în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
(4) Funcţionarii Oficiului au acces liber în locurile de detenţie şi acces nelimitat la orice informaţii privind tratamentul şi condiţiile de detenţie ale persoanelor private de libertate.
(5) Pentru funcţionarii publici care deţin funcţii de control şi desfăşoară activitate în condiţii de risc pentru sănătate şi viaţă, salariul de funcţie se majorează cu două grade pe perioada de exercitare a funcţiei.
(6) În activitatea sa, Avocatul Poporului poate fi asistat de personal încadrat în propriul cabinet, conform prevederilor Legii nr. 80 din 7 mai 2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.

Articolul 37. Finanțarea Oficiului
(1) Oficiul se finanțează de la bugetul de stat în limita alocațiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală.
(2) Bugetul Oficiului se elaborează, se aprobă și se administrează conform principiilor, regulilor și procedurilor prevăzute de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014.
[Art.37 în redacția LP172 din 27.07.18, MO321-332/27.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18]

Articolul 38. Reprezentanţele Oficiului
(1) În alte municipii şi oraşe pot fi create reprezentanţe ale Oficiului, ca subdiviziuni teritoriale. Reprezentanţele se creează şi se lichidează prin decizia Avocatului Poporului în funcţie de locul, numărul populaţiei, activităţile specifice, gradul de autonomie, alţi factori.
(2) Sarcinile şi atribuţiile reprezentanţelor Oficiului sînt stabilite în regulamentul aprobat de Avocatul Poporului.

Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 39
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 1349-XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocaţii parlamentari.

Articolul 40
(1) Avocaţii parlamentari numiţi conform Legii nr. 1349-XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocaţii parlamentari îşi vor exercita atribuţiile pînă la expirarea mandatului. Avocaţii parlamentari al căror mandat nu a expirat la intrarea în vigoare a prezentei legi şi la numirea Avocatului Poporului îşi vor continua mandatul, avînd competenţele stabilite de prezenta lege pentru adjuncţii Avocatului Poporului, cu păstrarea salariului de funcţie în mărimea stabilită la data intrării în vigoare a prezentei legi. Sarcinile de lucru vor fi stabilite de Avocatul Poporului.
(2) Mandatul membrilor Consiliului consultativ numiţi în funcţie în condiţiile Legii nr. 1349-XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocaţii parlamentari încetează de drept la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 41
(1) Oficiul Avocatului Poporului este succesorul de drept al Centrului pentru Drepturile Omului.
(2) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul Regulamentului de organizare şi funcţionare al Oficiului Avocatului Poporului şi propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege.
(3) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va asigura Oficiul Avocatului Poporului cu sediu.

Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 164
din 31.07.2015

pentru aprobarea Regulamentului de organizare
și funcționare a Oficiului Avocatului Poporului

Publicat : 02.10.2015 în Monitorul Oficial Nr. 267-273 art Nr : 504
MODIFICAT
LP172 din 27.07.18, MO321-332/24.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18

În vederea executării Legii nr. 52 din 3 aprilie 2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul),
Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară.
Art. 1. – (1) Se aprobă:
a) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Oficiului Avocatului Poporului, conform anexei;
b) efectivul-limită al Oficiului Avocatului Poporului în număr de 65 de unităţi.
(2) La propunerea motivată a Avocatului Poporului, efectivul-limită al Oficiului Avocatului Poporului poate fi modificat de Parlament.
Art. 2. – Se abrogă Hotărîrea Parlamentului nr. 57-XVI din 20 martie 2008 de aprobare a Regulamentului Centrului pentru Drepturile Omului, a structurii, a statului de funcţii şi a modului de finanţare a acestuia (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 81, art. 276), cu modificările ulterioare.

Anexă

REGULAMENTUL

de organizare şi funcţionare a Oficiului Avocatului Poporului

I. DISPOZIȚII GENERALE

1. Oficiul Avocatului Poporului (în continuare – Oficiu) se organizează și funcționează conform prevederilor Legii nr. 52 din 3 aprilie 2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) și ale prezentului regulament. Oficiul este o autoritate publică autonomă și independentă organizațional, funcțional, operațional și financiar față de orice autoritate publică, persoană juridică, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, și față de orice persoană fizică, inclusiv cu funcție de răspundere de orice nivel.
2. Oficiul este format din Avocatul Poporului și adjuncții săi, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Secretarul general și personalul Oficiului.
3. Oficiul este subordonat Avocatului Poporului și acordă asistență organizatorică, juridică, informațională și tehnică Avocatului Poporului în vederea exercitării de către acesta a atribuțiilor sale.
4. Oficiul are statut de persoană juridică, dispune de ştampilă şi formulare cu denumirea acestuia şi cu imaginea Stemei de Stat.
5. Regulamentul de ordine interioară al Oficiului se aprobă de către Avocatul Poporului la propunerea Secretarului general.
6. Sediul permanent al Oficiului se află în municipiul Chișinău.

II. FUNCȚIILE ȘI ATRIBUȚIILE OFICIULUI

7. Oficiul îndeplinește următoarele funcții de bază:
1) contribuie la perfecționarea legislației și a practicilor în domeniul drepturilor și libertăților omului;
2) monitorizează gradul de respectare a drepturilor și libertăților omului de către autorităţile publice, organizaţii şi întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, de către organizațiile necomerciale şi de către persoanele cu funcţii de răspundere de orice nivel;
3) contribuie la repunerea în drepturi a persoanelor ale căror drepturi și libertăți se presupune că au fost încălcate de Republica Moldova;
4) asigură promovarea drepturilor și libertăților omului în societate și informarea publicului larg asupra activității Avocatului Poporului;
5) asigură colaborarea cu organizațiile necomerciale naționale și internaționale din domeniul apărării drepturilor și libertăților omului și cu mass-media;
6) acordă asistență în exercitarea atribuțiilor Avocatului Poporului, Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, membrilor Consiliului pentru prevenirea torturii.
8. În scopul realizării eficiente a funcțiilor de bază, Oficiul are următoarele atribuții:
1) acordă asistenţă necesară Avocatului Poporului şi Avocatului Poporului pentru drepturile copilului la elaborarea propunerilor şi recomandărilor de perfecţionare a legislaţiei în vederea eliminării cauzelor și condițiilor ce creează premise pentru încălcarea drepturilor și libertăților omului;
2) elaborează opinii privind compatibilitatea legislației naționale cu instrumentele juridice internaționale în domeniul drepturilor și libertăților omului, privind proiectele de acte normative care vizează drepturile și libertățile omului, de asemenea formulează puncte de vedere la cererea Curții Constituționale;
3) pregăteşte proiecte de sesizări la Curtea Constituţională privind controlul constituţionalităţii legilor şi hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte;
4) elaborează propuneri și recomandări de ratificare sau aderare la instrumentele internaționale în domeniul drepturilor și libertăților omului și acordă suport metodologic pentru asigurarea implementării lor;
5) acumulează şi analizează informaţii privind încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului și elaborează studii sau rapoarte tematice privind respectarea drepturilor și libertăților omului;
6) elaborează și prezintă autorităţilor publice, organizaţiilor şi întreprinderilor, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, organizațiilor necomerciale şi persoanelor cu funcţii de răspundere de orice nivel obiecţii şi propuneri de ordin general referitoare la asigurarea drepturilor şi libertăţilor omului, la îmbunătăţirea activităţii acestora;
7) monitorizează implementarea legislației în domeniul drepturilor și libertăților omului;
8) propune și participă la elaborarea documentelor de politici privind prevenirea încălcării și asigurarea respectării drepturilor și libertăților omului;
9) analizează experienţa şi practica altor state, jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti naţionale şi internaţionale, practicile proprii şi cele ale altor subiecţi cu atribuţii în domeniul promovării și protecției drepturilor și libertăților omului, acumulează date statistice;
10) asigură recepționarea și examinarea cererilor petiționarilor, precum și examinarea sesizărilor din oficiu ale Avocatului Poporului;
11) contribuie la soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor dintre persoanele fizice și autoritățile publice, organizaţii şi întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, organizațiile necomerciale, persoanele cu funcţii de răspundere de orice nivel;
12) elaborează recomandări privind măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru repunerea imediată în drepturi a petiționarilor;
13) asigură înaintarea acțiunilor în instanțele judecătorești și intervenirea în procese pentru a depune concluzii în vederea apărării drepturilor și libertăților omului;
14) sensibilizează societatea prin intermediul mass-media și al altor mijloace disponibile în vederea respectării drepturilor și libertăților omului;
15) mediatizează cazurile de încălcare a drepturilor și libertăților omului;
16) familiarizează societatea cu mecanismele de apărare a drepturilor și libertăților omului, contribuie la consolidarea educației în domeniul drepturilor și libertăților omului și la instruirea grupurilor profesionale în acest domeniu;
17) participă la elaborarea programelor educaționale formale și nonformale în domeniul drepturilor și libertăților omului, elaborează și diseminează materiale informative despre drepturile și libertățile omului;
18) elaborează și implementează proiecte împreună cu organizațiile necomerciale naționale și internaționale din domeniul promovării și protecției drepturilor și libertăților omului, precum și cu alte organizații interesate;
19) conlucrează cu organizațiile internaționale cu atribuții în domeniul promovării și protecției drepturilor și libertăților omului, cu instituții similare din alte state, cooperează cu alte instituții naționale sau internaționale în vederea schimbului de experiență și a implementării bunelor practici în domeniul promovării și protecției drepturilor și libertăților omului și acordă asistență de specialitate în dezvoltarea relațiilor externe ale Avocatului Poporului;
20) organizează și participă la conferințe, seminare, mese rotunde şi la alte întruniri în domeniul promovării și protecției drepturilor și libertăților omului, desfășurate în țară sau peste hotare;
21) asigură gestionarea resurselor umane şi implementarea politicilor de personal;
22) asigură gestionarea resurselor bugetare și activitatea financiar-contabilă;
23) asigură gestionarea resurselor informaționale;
24) îndeplinește alte funcţii menite să asigure exercitarea deplină şi operativă a atribuţiilor Avocatului Poporului.
9. Avocatul Poporului și adjuncții săi, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Secretarul general și personalul Oficiului sînt obligați să nu divulge secretul de stat, precum și alte date și informații ocrotite de lege, să nu divulge informațiile confidențiale și datele cu caracter personal care le-au fost comunicate în cadrul activității lor, decît cu consimțămîntul persoanei la care acestea se referă. Informațiile, documentele și materialele acumulate în procesul de examinare a cererilor depuse de petiționari, care confirmă sau infirmă încălcarea drepturilor omului, sînt confidențiale și urmează a fi protejate și după încheierea examinării cererii.

III. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII OFICIULUI

Structura Oficiului

10. Sub aspect structural, Oficiul este constituit din Avocatul Poporului și adjuncții săi, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Secretarul general, subdiviziunile structurale cu statut de direcţii, secţii, servicii și reprezentanțe teritoriale. Subdiviziunile structurale sînt create prin act administrativ al Avocatului Poporului.
11. Structura organizatorică, statul de personal și schema de încadrare a Oficiului se aprobă de către Avocatul Poporului, la propunerea Secretarului general, în modul stabilit.
12. Subdiviziunile structurale ale Oficiului activează în baza propriilor regulamente aprobate de către Avocatul Poporului.

Conducerea Oficiului

13. Conducerea generală a Oficiului este exercitată de către Avocatul Poporului care:
1) aprobă planurile de activitate a Oficiului;
2) organizează sistemul de management financiar şi control, precum şi activitatea de audit intern;
3) aprobă statul de personal al Oficiului sau modifică statul de personal în limitele fondului de salarizare şi ale efectivului-limită aprobat de Parlament, conform legislației în vigoare;
4) organizează și implementează sistemul de management financiar și control intern și poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului Oficiului și a patrimoniului public aflat în gestiune;

[Art.13 subpct.4) în redacția LP172 din 27.07.18, MO321-332/27.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18]

5) emite, în mod unipersonal, acte administrative în limitele competenţei sale;
6) stabileşte domeniile de activitate ale adjuncților Avocatului Poporului;
7) aprobă regulamentele de activitate ale subdiviziunilor structurale ale Oficiului și fișele de post ale personalului;
8) numeşte în funcţii publice, modifică, suspendă şi încetează raporturile de muncă cu funcţionarii publici ai Oficiului în condiţiile Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
9) conferă grade de calificare, acordă stimulări şi aplică sancţiuni disciplinare în condiţiile legii;
10) numește și eliberează din funcție personalul din cadrul cabinetului propriu în condițiile legii;
11) angajează personalul de deservire tehnică și alt personal, modifică, suspendă și încetează raporturile de muncă cu acesta;
12) reprezintă Oficiul în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu alte autorităţi publice, cu reprezentanţii societăţii civile şi cu persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova şi din străinătate;
13) exercită alte competenţe care îi sînt atribuite în conformitate cu legislaţia.
14. Atribuțiile Avocatului Poporului pentru drepturile copilului sînt reglementate de art. 17 din Legea cu privire la Avocatul Poporului. Avocatul Poporului pentru drepturile copilului va înainta Avocatului Poporului propuneri ce țin de planificarea activității Oficiului, de elaborarea proiectului bugetului şi de raportare.
15. În exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului emite ordine, decizii, dispoziții și alte acte administrative.
16. În activitatea sa Avocatul Poporului este asistat de doi adjuncți. În caz de necesitate, Avocatul Poporului poate delega adjuncților unele atribuții ale sale prevăzute de Legea cu privire la Avocatul Poporului, cu excepția celor specificate în art. 26 din legea menționată.
17. În cazul lipsei temporare a Avocatului Poporului, atribuțiile sale sînt exercitate de către unul dintre adjuncți, desemnat de acesta.
18. Atribuțiile adjuncților sînt determinate de Avocatul Poporului, în funcție de sarcinile, obiectivele şi direcţiile strategice de activitate ale Oficiului, și pot fi modificate în perioada exercitării funcției.
19. Activitatea organizatorică și administrativă a Oficiului este condusă de Secretarul general, care este numit prin concurs, pe criterii de profesionalism, prin ordin al Avocatului Poporului.
20. Secretarul general:
1) elaborează şi propune căile de realizare a obiectivelor şi direcţiilor strategice de activitate ale Oficiului;
2) asigură realizarea raporturilor funcţionale și conlucrarea dintre Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului și personalul Oficiului, conducătorii subdiviziunilor structurale ale Oficiului, precum şi dintre subdiviziunile interne ale acestuia;
3) organizează sistemul de management al resurselor umane;
4) coordonează și asigură elaborarea programelor, planurilor de activitate și a rapoartelor pe care le prezintă Avocatului Poporului;
5) asigură monitorizarea şi evaluarea realizării obiectivelor şi direcţiilor strategice de activitate ale Oficiului, precum şi raportarea privind implementarea acestora;
6) coordonează activitatea subdiviziunilor structurale ale Oficiului în vederea realizării obiectivelor şi a direcţiilor strategice de activitate;
7) asigură conlucrarea operativă dintre Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului şi conducătorii subdiviziunilor structurale ale Oficiului;
8) organizează elaborarea regulamentelor de activitate ale subdiviziunilor structurale, a fișelor de post și a instrucțiunilor ce reglementează proceduri specifice de activitate a Oficiului și le propune spre aprobare, în modul stabilit;
9) prezintă propuneri privind structura, statul de personal şi schema de încadrare ale Oficiului;
10) gestionează fluxul de informații necesare în activitatea Avocatului Poporului și a Avocatului Poporului pentru drepturile copilului;
11) asigură executarea actelor administrative ale Avocatului Poporului;
12) asigură controlul asupra respectării termenului stabilit pentru realizarea sarcinilor de către subdiviziunile structurale ale Oficiului;
13) asigură elaborarea proiectului bugetului Oficiului și îl propune spre aprobare Avocatului Poporului;
14) asigură colaborarea cu instituţii similare din alte state;
15) face recomandări și consultă Avocatul Poporului în probleme ce țin de managementul general al Oficiului;
16) semnează corespondența ce ține de domeniul său de activitate, în modul stabilit;
17) deține, prin delegare, calitatea de executor de buget;
18) organizează gestionarea patrimoniului instituţiei şi ia măsuri pentru asigurarea integrităţii acestuia;
19) exercită şi alte atribuţii de serviciu şi responsabilităţi specifice încredinţate de Avocatul Poporului și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului.
21. În exercitarea atribuțiilor stabilite, Secretarul general emite ordine, decizii și dispoziții.

Personalul Oficiului

22. Personalul Oficiului este compus din funcţionari publici, personal încadrat în cabinetul Avocatului Poporului, personal de deservire tehnică și din alt personal.
23. În activitatea sa, Avocatul Poporului poate fi asistat de personal încadrat în propriul cabinet, conform prevederilor Legii nr. 80 din 7 mai 2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică.
24. Personalul Oficiului dispune de legitimații de serviciu, ale căror model și mecanism de aprobare, eliberare, utilizare și retragere sînt aprobate de către Avocatul Poporului conform unui regulament intern.
25. Condițiile de remunerare a personalului Oficiului se stabilesc în conformitate cu legislația privind salarizarea în sectorul bugetar.
26. Sarcinile de bază, atribuțiile de serviciu, împuternicirile și responsabilităţile personalului Oficiului se stabilesc în fişele de post, care se aprobă de către Avocatul Poporului.
27. Șefii subdiviziunilor structurale sînt responsabili de organizarea activității acestora, stabilesc sarcinile și atribuțiile de serviciu ale personalului încadrat în subdiviziunile respective, înaintează propuneri privind stimularea subalternilor, îndeplinesc alte funcții atribuite în competența lor prin acte interne ale Oficiului.
28. Personalul Oficiului realizează funcțiile și atribuțiile de serviciu respectînd exigențele și normele de conduită profesională şi de disciplină a muncii prevăzute de legislația în vigoare și de regulamentul de ordine interioară al Oficiului.
29. Personalul Oficiului poartă răspundere disciplinară în condiţiile Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi ale altor acte normative, inclusiv pentru încălcarea regulilor de păstrare a documentelor.
30. Organizarea și ținerea lucrărilor de secretariat se realizează în conformitate cu prevederile instrucțiunilor interne de reglementare a procedurilor de lucru cu documentele și de circulație a acestora, aprobate în modul stabilit.
31. Între subdiviziunile structurale ale Oficiului se stabilesc relații de subordonare și relații de colaborare. Relațiile de subordonare reflectă transmiterea sarcinilor și raportarea modului de realizare a acestora pe cale ierarhică. Relațiile de colaborare se stabilesc în funcție de sarcinile și atribuțiile stabilite de prezentul regulament și de regulamentele de activitate ale subdiviziunilor structurale.

Experții și consiliile de experți

32. În cadrul Oficiului pot fi contractați experți cu experiență în domeniul protecției drepturilor și libertăților omului și în alte domenii conexe. Avocatul Poporului și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului pot împuternici experții să acționeze în scopul exercitării unor sarcini concrete pentru realizarea mandatului lor.
33. În scopul acordării asistenţei consultative Avocatului Poporului, în cadrul Oficiului pot fi create consilii de experţi.
34. Membrii consiliilor de experți dispun de experienţă în domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor omului și în alte domenii conexe.
35. Componența nominală și regulamentele de organizare și funcționare a consiliilor de experți se aprobă de către Avocatul Poporului.
36. Consiliile de experți se convoacă, după caz, de către Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului și de către adjuncții Avocatului Poporului.

Reprezentanțele Oficiului

37. În alte municipii și orașe pot fi create reprezentanțe ale Oficiului, ca subdiviziuni teritoriale.
38. Reprezentanțele se creează și se lichidează prin decizia Avocatului Poporului, în funcție de locul, numărul populației, activitățile specifice, gradul de autonomie şi de alți factori.
39. Sarcinile, atribuțiile și circumscripția reprezentanțelor Oficiului sînt stabilite în regulamentul aprobat de Avocatul Poporului.
40. Personalul reprezentanței, prin împuternicire, poate să acționeze în numele Avocatului Poporului, avînd următoarele drepturi:
1) să recepționeze și să examineze cererile cu privire la încălcarea drepturilor și libertăților omului și să contribuie la soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor dintre persoanele fizice și autoritățile publice;
2) să verifice respectarea exercitării conforme de către autoritățile publice, de către organizații și întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, de către organizațiile necomerciale, de către persoanele cu funcții de răspundere de orice nivel a atribuțiilor acestora privind respectarea drepturilor și libertăților omului;
3) să reprezinte, la cerere, persoanele fizice sau grupurile de persoane fizice în faţa autorităţilor publice şi a instanţelor de judecată în cazurile complexe ce ţin de drepturile şi libertăţile omului sau în cazurile de interes public;
4) să acţioneze din oficiu în cazurile stabilite de lege;
5) să aibă acces liber la toate autorităţile publice, să asiste la şedinţele subdiviziunilor lor, inclusiv la şedinţele organelor colegiale ale acestora;
6) să aibă acces liber şi fără întîrziere în instituţii, organizaţii şi întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, în inspectoratele de poliţie şi locurile de detenţie din cadrul acestora, în instituţiile penitenciare, în izolatoarele de urmărire penală, în unităţile militare, în centrele de plasament pentru imigranţi sau pentru solicitanţii de azil, în instituţiile care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, în instituţiile speciale de învăţămînt şi de reeducare sau în instituţiile curative şi de reeducare a minorilor, precum şi în alte instituţii similare;
7) să aibă acces nelimitat şi imediat, în orice moment al zilei, în orice sector al locurilor de detenţie, la orice informaţie privind tratamentul şi condiţiile de detenţie a persoanelor private de libertate;
8) să invite pentru audieri şi să primească de la persoanele cu funcţii de răspundere explicaţiile şi informaţiile necesare pentru elucidarea circumstanţelor cazului examinat;
9) să aibă întrevederi nelimitate şi convorbiri confidenţiale, iar în caz de necesitate prin intermediul traducătorului, cu persoana aflată în locurile specificate la subpunctul 6), precum şi cu oricare altă persoană care, în opinia sa, ar putea oferi informaţii utile privind cazul examinat de încălcare a drepturilor sau libertăților omului.
41. Șefii reprezentanțelor sînt responsabili de organizarea activității acestora, stabilesc sarcinile și atribuțiile de serviciu ale personalului încadrat, înaintează propuneri privind stimularea subalternilor, gestionează patrimoniul reprezentanței, îndeplinesc alte funcții atribuite în competența lor prin acte interne.

Principii referitoare la Statutul Instituțiilor Naționale
(Principiile de la Paris)

Adoptate prin Rezoluția Adunării Generale nr. 48/134 din 20 decembrie 1993

Competențe și responsabilități
1. O instituție națională trebuie să aibă competența de a promova și proteja drepturile omului.
2. O instituție națională trebuie să aibă un mandat cât mai larg posibil, care să fie clar prevăzut într-un text constituțional sau legislativ, precizând componența și sfera sa de competență.
3. O instituție națională trebuie să aibă, inter alia, următoarele responsabilități:
(a) Să prezinte Guvernului, Parlamentului și oricărui alt organ competent, la solicitarea autorităților în cauză, sau prin exercitarea competențelor sale de a se autosesiza cu privire la o anumită problemă, puncte de vedere, recomandări, propuneri și rapoarte cu privire la orice aspect legat de promovarea și protecția drepturilor omului; instituția națională poate decide să le publice; aceste puncte de vedere, recomandări, propuneri și rapoarte, precum și orice prerogativă a instituției naționale trebuie să se refere la următoarele domenii: 
(i) Orice prevederi legislative sau administrative, precum și prevederi referitoare la organizațiile judiciare, menite să mențină și să extindă protecția drepturilor omului; în acest sens, instituția națională examinează legislația și dispozițiile administrative în vigoare, precum și proiectele și propunerile și formulează recomandările pe care le consideră adecvate pentru a asigura că aceste dispoziții sunt conforme cu principiile fundamentale ale drepturilor omului; recomandă, dacă este necesar, adoptarea unei noi legislații, modificarea legislației în vigoare și adoptarea sau modificarea măsurilor administrative; 
(ii) Orice situație de încălcare a drepturilor omului pe care decide să o investigheze;
(iii) Pregătirea rapoartelor privind situația națională a drepturilor omului în general, precum și aspecte mai specifice; 
(iv) Atragerea atenției Guvernului asupra situațiilor din orice parte a țării în care drepturile omului sunt încălcate și propunerea de inițiative pentru a pune capăt unor astfel de situații și, dacă este necesar, exprimarea unui punct de vedere cu privire la pozițiile și reacțiile Guvernului;
(b) Să promoveze și să asigure armonizarea legislației, reglementărilor și practicilor naționale cu instrumentele internaționale privind drepturile omului la care Statul este parte și punerea acestora în aplicare efectivă;
(c) Să încurajeze ratificarea instrumentelor menționate anterior sau aderarea la aceste instrumente și să asigure punerea lor în aplicare;
(d) Să contribuie la rapoartele pe care Statele trebuie să le transmită organelor și comisiilor Organizației Națiunilor Unite și instituțiilor regionale, în conformitate cu obligațiile care le revin în temeiul tratatelor și, dacă este necesar, să își exprime opinia cu privire la subiectul în cauză, cu respectarea independenței lor;
(e) Să coopereze cu Organizația Națiunilor Unite și cu orice altă organizație din sistemul Organizației Națiunilor Unite, cu instituțiile regionale și instituțiile naționale ale altor țări, care au competențe în domeniul protecției și promovării drepturilor omului;
(f) Să contribuie la formularea programelor de educație și de cercetare în domeniul drepturilor omului și să participe la punerea acestora în practică, în școli, universități și cercuri profesionale;
(g) Să informeze cu privire la drepturile omului și eforturile de combatere a tuturor formelor de discriminare, în special a discriminării rasiale, prin creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice, în special prin informare și educație și prin utilizarea tuturor organelor de presă. 
 
Componența și garanțiile independenței și pluralismului
1. Componența instituției naționale și numirea membrilor săi, fie prin alegeri, fie prin alte mijloace, se stabilesc în conformitate cu o procedură care oferă toate garanțiile necesare pentru a asigura reprezentarea pluralistă a forțelor sociale (a societății civile) implicate în protecția și promovarea drepturilor omului, în special prin prevederi care să permită prezența sau stabilirea unei cooperări eficiente cu reprezentanții:
(a) Organizațiile neguvernamentale responsabile de drepturile omului și de combaterea discriminării rasiale, sindicate, organizații sociale și profesionale relevante, de exemplu, asociații de avocați, medici, jurnaliști și oameni de știință eminenți;
(b) Tendințe în gândirea filosofică sau religioasă;
(c) Universități și experți calificați;
(d) Parlamentul;
(e) Departamente guvernamentale (dacă acestea sunt incluse, reprezentanții lor ar trebui să participe la deliberări numai în calitate de consultanți).
2. Instituția națională trebuie să dispună de o infrastructură care să permită buna desfășurare a activităților sale, și în special de finanțare adecvată. Scopul acestei finanțări ar trebui să fie acela de a asigura personal și sediu propriu instituției naționale, pentru a fi independentă de Guvern și a nu fi supusă controlului financiar care ar putea afecta independența acesteia. 
3. Pentru a asigura un mandat stabil pentru membrii instituției naționale, fără de care nu poate exista o independență reală, numirea acestora se efectuează printr-un act oficial care stabilește durata specifică a mandatului. Acest mandat poate fi reînnoit, cu condiția să fie asigurat pluralismul în rândul membrilor instituției. 
 
Metode de funcționare:
În cadrul activității sale, instituția națională poate să:
(a) Să ia în considerare orice aspecte care țin de competența sa, fie la sesizarea Guvernului,  fie la propunerea unui membru al său sau a oricărui petiționar, fără a se adresa unei autorități superioare;
(b) Poate audia orice persoană și obține informațiile sau documentele necesare pentru soluționarea situațiilor care intră în sfera de competență a acesteia;
(c) Se poate adresa opiniei publice direct sau prin intermediul oricărui organ de presă, în special în vederea publicării punctelor de vedere și recomandărilor sale;
(d) Se poate întruni în mod regulat și ori de câte ori este necesar cu toți membrii săi, după ce aceștia au fost înștiințați în mod corespunzător;
(e) Să stabilească grupuri de lucru din rândul membrilor săi, în funcție de necesitați, și să înființeze secții locale sau regionale care să contribuie la îndeplinirea funcțiilor instituţiei;
(f) Să mențină consultări cu celelalte organe, fie jurisdicționale sau de altă natură, responsabile pentru promovarea și protecția drepturilor omului (în special, ombudsmanii, mediatorii și instituțiile similare);
(g) Având în vedere rolul fundamental pe care îl au organizațiile neguvernamentale în extinderea activității instituțiilor naționale, să dezvolte relațiile cu organizațiile neguvernamentale dedicate promovării și protejării drepturilor omului, dezvoltării economice și sociale, combaterii rasismului,  protejării grupurilor vulnerabile (în special copiii, lucrătorii migranți, refugiații, persoanele cu handicap fizic și mental) sau domeniilor specializate.
 
Principii suplimentare privind statutul comisiilor cu competență cvasi-jurisdicțională
O instituție națională poate fi autorizată să audieze și să examineze plângerile și petițiile referitoare la situații individuale. Petițiile pot fi făcute de către persoane fizice, reprezentanții acestora, terți, organizații neguvernamentale, asociații ale sindicatelor sau orice alte organizații reprezentative. În astfel de circumstanțe și fără a aduce atingere principiilor enunțate mai sus cu privire la celelalte competențe ale comisiilor, funcțiile care le-au fost încredințate se pot fundamenta pe următoarele principii:
(a) Să încerce o soluționare amiabilă prin conciliere sau, în limitele prevăzute de lege, prin decizii obligatorii sau, dacă este necesar, pe baza confidențialității;
(b) Informarea părții care a depus petiția cu privire la drepturile sale, în special la căile de atac pe care le are la dispoziție, precum și promovarea accesului la acestea;
(c) Primirea oricăror plângeri sau petiții sau transmiterea acestora oricărei alte autorități competente în limitele prevăzute de lege;
 
(d) Emiterea de recomandări autorităților competente, în special prin propunerea de amendamente sau reforme ale legilor, reglementărilor și practicilor administrative, mai ales dacă acestea au creat dificultățile întâmpinate de persoanele care depun petiții pentru a-și putea exercita drepturile. 

---

Traducere din limba engleză

COMISIA EUROPEANĂ PENTRU DEMOCRAȚIE PRIN LEGISLAȚIE
(COMISIA DE LA VENEȚIA)

PRINCIPIILE
CE ȚIN DE PROTECȚIA ȘI PROMOVAREA
INSTITUȚIEI OMBUDSMANULUI
(PRINCIPIILE DE LA VENEȚIA)

Adoptate de Comisia de Veneția
în cadrul celei de a 118-a Sesiuni Plenare
(Veneția, 15-16 martie 2019)

în baza comentariilor din partea:
Lydie ERR (Membră, Luxemburg)
Jan HELGESEN (Membru, Norvegia)
Johan HIRSCHFELDT (Membru locțiitor, Suedia)
Jorgen Steen SORENSEN (Membru, Danemarca)
Igli TOTOZANI (Expert, Albania)

www.venice.coe.int

CDL-AD(2019)005

PRINCIPIILE
CE ȚIN DE PROTECȚIA ȘI PROMOVAREA
INSTITUȚIEI OMBUDSMANULUI
(PRINCIPIILE DE LA VENEȚIA)

COMISIA EUROPEANĂ PENTRU DEMOCRAȚIE PRIN LEGISLAȚIE
(COMISIA DE LA VENEȚIA)

Observând faptul că la moment Instituția Ombudsmanului există în mai mult de 140 state, la nivel național, regional și local cu diferite competențe;

Recunoscând faptul că aceste Instituții s-au adaptat sistemului juridic al statelor respective;

Observând faptul că principiile de bază ale Instituției Ombudsmanului, inclusiv independența, obiectivitatea, transparența, corectitudinea și imparțialitatea pot fi realizate prin o varietate de modele diferite;

Accentuând faptul că Ombudsmanul constituie un element important într-un stat bazat pe democrație, principiul statului de drept, respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și buna administrare;

Accentuând faptul că tradițiile constituționale vechi și cultura politică constituțională și democratică evoluată constituie un element activ pentru funcționarea democratică și legală a Instituției Ombudsmanului;

Accentuând faptul că Ombudsmanul joacă un rol important în protejarea Apărătorilor Drepturilor Omului;

Accentuând că importanța cooperării naționale și internaționale a Instituțiilor Ombudsmanului și instituțiilor similare;

Reamintind faptul că Ombudsmanul este instituția care acționează independent împotriva proastei administrări și pretinsele încălcări ale drepturilor omului și libertăților fundamentale ce afectează persoane fizice sau juridice;

Subliniind faptul că dreptul de a se plânge Ombudsmanului este o completare a dreptului de acces la justiție prin intermediul instanțelor;

Declarând că guvernele și parlamentele trebuie să accepte criticismul într-un sistem transparent responsabil față de oameni;

Bazându-ne pe angajamentul Ombudsmanului de a apela la parlamente și guverne în vederea respectării și promovării drepturilor omului și libertăților fundamentale, un astfel de rol fiind de o importanță mare, în special în cadrul perioadelor de dificultate și conflicte în societate;

Exprimând griji mari față de faptul că Instituția Ombudsmanului este expusă câteodată diferitor forme de atac și amenințări, precum constrângerea fizică sau mentală, acțiuni juridice amenințând imunitatea, suprimarea represaliilor, reduceri a bugetului și limitarea mandatului său;

CDL-AD(2019)005

Amintind faptul că Comisia de la Veneția cu diferite ocazii a muncit intens asupra rolului Ombudsmanului;

Referindu-ne la Recomandările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei R (85) 13 cu privire la Instituția Ombudsmanului; R (97) 14 cu privire la constituirea diferitor instituții naționale independente pentru promovarea și protejarea drepturilor omului; R (2000)10 cu privire la codurile de conduită pentru oficialii publici și CM/Rec(2007) 7 cu privire la buna administrare; CM/Rec(2014)7 cu privire la protejarea avertizorilor și CM/Rec(2016)3 cu privire la drepturile omului și afaceri; la recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei 757 (1975) și 1615 (2003) și în special Decizia sa 1959 (2013); precum și la Recomandările 61 (1999), 159(2004), 309(2011) și Decizia 327 (2011) a Congresului Autorităților Locale și Regionale ale Consiliului Europei; la ECRI Recomandarea de Politică Generală Nr. 2: Organele de egalitatea să lupte împotriva rasismului și intoleranței la nivel național adopta la 7 decembrie 2017;

Referindu-ne la Decizia Adunării Generale a Națiunilor Unite 48/134 cu privire la principiile ce țin de statutul instituțiilor naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului (Principiile de la Paris) din 20 decembrie 1993, Decizia 69/168 din 18 decembrie 2014 și Decizia 72/186 din 19 decembrie 2017 cu privire la rolul Ombudsmanului, mediator și alte instituții naționale pentru drepturilor omului în promovarea și protecția drepturilor omului, Deciziei 72/181 din 19 decembrie 2017 cu privire la Instituțiile naționale pentru promovarea și protejarea drepturilor omului, Protocolul Opțional al Convenției împotriva Torturii și Tratament Crud Inuman sau Degradant sau Pedeapsă adoptat de Adunarea Generală la 18 decembrie 2002, Convenția cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilități adoptată de Adunarea Generală la 13 decembrie 2006;

După consultarea cu Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Raportorul Special ONU cu privire la situația apărătorilor drepturilor omului, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului și Comitetul Director pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei (CDDH), Oficiul OSCE pentru Instituțiile Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR), Agenția Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale, Ombudsmanul European al Uniunii Europene, Institutul Internațional al Ombudsmanului (IIO), Asociația Ombudsmanilor Mediteraneeni (AOM), Asociația Ombudsmanului și Mediatorilor Francofoni (AOMF), Federația Ombudsmanului Ibero-American (FOIA), Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI);

A adoptat în cadrul celei de a 118-a Sesiuni Plenare (15-16 martie 2019) aceste Principii cu privire la Protecția și Promovarea Instituției Ombudsmanului (Principiile de la Veneția)

• Instituțiile Ombudsmanului au de jucat un rol important la întărirea democrației, principiului statului de drept, buna administrare și protecția și promovarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. În timp ce nu există un model standard în statele membre ale Consiliului Europei, statul va suporta și proteja Instituția Ombudsmanului și se va abține de la orice acțiune care subminează independența sa.
• Instituția Ombudsmanului, inclusiv mandatul acesteia se vor baza pe o bază juridică fermă, preferabil la nivel constituțional, în timp ce caracteristicile și funcțiile sale pot fi elaborate în continuare la nivel statutar.
• Instituției Ombudsmanului trebuie să i se ofere un rang înalt corespunzător reflectat, de asemenea, și la remunerarea Ombudsmanului și la compensația de pensie.
• Alegerea modelului singular sau plural al Ombudsmanului depinde de organizarea statului, particularitățile și necesitățile acestuia. Instituția Ombudsmanului poate fi organizată la nivele diferite și cu diferite competențe.
• Statele trebuie să adopte modele care corespund în întregime cu aceste Principii, să consolideze instituția și să sporească nivelul de protecție și promovare a drepturilor omului și libertățile fundamentale din țară.
• Ombudsmanul trebuie să fie ales sau numit în conformitate cu procedurile de consolidare la cel mai înalt nivel a autorității, imparțialității, independenței și legitimității Instituției.
• Procedura pentru selectarea candidaților va include un apel public și va fi publică, transparentă, bazată pe merite, obiectivă și conform legii.
• Criteriile de numire a Ombudsmanului trebuie să fie suficient de vaste încât să încurajeze un segment larg de candidați corespunzători. Criteriile esențiale urmează a fi caracter conduită morală ireproșabilă, integritate și expertiză și experiență profesională corespunzătoare, inclusiv în domeniul drepturilor omului și libertăților fundamentale.
• Ombudsmanul nu se va implica în timpul mandatului său în activități politice, administrative sau profesionale incompatibile cu independența sau imparțialitatea sa.
• Termenul numirii în funcție a Ombudsmanului va fi de mai lungă durată decât mandatul organului care numește. Preferabil ca numirea în funcție să se limiteze la un singur termen, cu nici o opțiune de re-alegere; în orice caz, mandatul Ombudsmanului va fi reînnoit dor o singură dată. Singurul termen preferabil să nu fie stipulat mai mic de șapte ani.
• Ombudsmanul va fi eliberat din funcție doar în conformitate cu o listă exhaustivă de condiții clare și rezonabile stabilite de lege. Acestea vor ține doar de criteriile esențiale de “incapacitate” sau “inabilitatea” de a îndeplini funcțiile postului, “abatere disciplinară” sau “comportament neadecvat” care va fi interpretat în mod îngust. Majoritatea parlamentară necesară pentru eliberarea din funcție – de însuși Parlament sau o instanță la cererea Parlamentului – va fi echivalentă cu și preferabil mai mare decât cea necesară pentru alegerea acestuia. Procedura eliberării din funcție va fi publică, transparentă și în conformitate cu legea.
• Mandatul Ombudsmanului va acoperi prevenirea și corectarea relei administrării și protecția și promovarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
• Competențele instituționale ale Ombudsmanului vor acoperi administrarea publică la toate nivelele.
• Mandatul Ombudsmanului va acoperi toate interesele generale și serviciile publice oferite publicului, fie prestate de stat, municipalități, organe de stat sau entități private.
• Competența Ombudsmanului în legătură cu sistemul judecătoresc trebuie să fie limitat la asigurarea eficienței procedurale și funcționării administrative al acelui sistem.
• Ombudsmanul nu va primi și nici urma nici o instrucțiune de la alte autorități.
• Orice persoană fizică sau juridică, inclusiv ONG-urile vor avea dreptul la accesul liber, nelimitat și gratuit la Instituția Ombudsmanului și să depună o plângere.
• Ombudsmanul va avea dreptul discreționar, la propria inițiativă sau drept rezultat al unei plângeri, să investigheze cazuri ținând cont de soluțiile administrative disponibile.
• Ombudsmanul va avea dreptul să ceară cooperarea oricăror persoane sau organizații care pot să fie disponibile să-i ofere asistență în cadrul investigării sale. Ombudsmanul trebuie să aibă dreptul legal aplicabil de acces nerestricționat la toate actele relevante, baze de date și materiale, inclusiv cele care ar putea să fie confidențiale sau care reprezintă secret profesional. Aceasta include dreptul de acces nelimitat la clădiri, instituții și persoane, inclusiv cele private de libertate.
• Ombudsmanul va avea dreptul de a interveni sau cere explicații scrise din partea oficialilor sau autorităților și suplimentar să atragă o atenție deosebită protecției avertizorilor din sectorul public.
• Ombudsmanul va avea dreptul de a adresa recomandări individuale oricăror organe sau instituții în cadrul competenței Instituției. Ombudsmanul va avea dreptul aplicabil legal să ceară ca oficialii și autoritățile să răspundă în perioade de timp rezonabile, stabilite de acesta.
• În domeniul monitorizării implementării la nivel național a instrumentelor internaționale ratificate ce țin de drepturile omului și libertățile fundamentale și a armonizării legislației naționale cu aceste instrumente, Ombudsmanul trebuie să aibă dreptul de a prezenta în public recomandații Parlamentului sau Executivului, inclusiv și să modifice legislația sau să adopte o nouă legislație.
• În urma investigației, Ombudsmanul trebuie să aibă dreptul de a contesta constituționalitatea legilor și reglementărilor sau actelor generale administrative.
• Ombudsmanul va avea dreptul de a interveni în fața organelor adjudecătoare și instanțe.
• Depunerea oficială a unei solicitări către Ombudsman poate avea efect suspensiv asupra limitelor de timp de a aplica în instanță, în conformitatea cu legea.
• Ombudsmanul trebuie să raporteze Parlamentului despre activitățile Instituției cel puțin o dată pe an. În acest raport, Ombudsmanul poate informa Parlamentul despre lipsa de conformitate din partea administrației publice. Ombudsmanul de asemenea trebuie să raporteze despre aspecte specifice, dacă acesta consideră necesar. Rapoartele Ombudsmanului se vor face publice. Acestea trebuie să fie luate în considerate corespunzător de către autorități. Acest lucru se aplică și pentru rapoartele prezentate de către Ombudsman numit de Executiv.
• Resurse bugetare suficiente și independente trebuie să fie garantate Instituției Ombudsmanului. Legea trebuie să prevadă că alocarea bugetară a fondurilor Instituției Ombudsmanului trebuie să fie adecvată necesității de a asigura realizarea deplină, independentă și efectivă a responsabilităților și funcțiilor sale. Ombudsmanul trebuie să fie consultat privitor la proiectul bugetului pentru anul financiar viitor și va fi rugat să prezinte propuneri pentru acesta. Bugetul adoptat pentru instituție nu trebuie să fie redus în timpul anului financiar dacă reducerea nu se aplică și altor instituții de stat. Auditul financiar independent al bugetului Ombudsmanului va lua în considerație doar legalitatea procedurilor financiare și nu alegerea priorităților la executarea mandatului.
• Instituția Ombudsmanului trebuie să aibă personal suficient și flexibilitate structurală corespunzătoare. Instituția poate include unul sau mai mulți adjuncți, numiți de Ombudsman. Ombudsmanul trebuie să fie în stare să recruteze personalul său.
• Ombudsmanul, adjuncții și personalul care ia decizii vor fi imuni față de procesul legal în legătură cu activitățile și declarațiile/afirmațiile vorbite sau scrise, întreprinse/făcute în calitatea lor oficială pentru Instituție (imunitate funcțională). O astfel de imunitate funcțională se va aplica de asemenea după ce Ombudsmanul, adjuncții sau membrul personalului de luare a deciziilor părăsesc instituția.
• Statele trebuie să se abțină de la întreprinderea oricărei acțiuni ce are drept scop sau care rezultă cu suprimarea Instituției Ombudsmanului sau orice obstacole pentru funcționarea sa efectivă și trebuie să o protejeze în mod efectiv de orice astfel de amenințări.
• Aceste principii trebuie citite, interpretate și folosite pentru a consolida și întări Instituția Ombudsmanului. Luând în calcul diferitele tipuri, sistemele și statut legal al Instituțiilor Ombudsmanului și membrii personalului său, statele sunt încurajate să întreprindă toate acțiunile necesare inclusiv ajustări constituționale și legislative astfel încât să ofere condiții corespunzătoare care consolidează și dezvoltă Instituțiile Ombudsmanului și capacitatea lor, independența și imparțialitatea în spiritul și în conformitate cu Principiile de la Veneția și astfel asigură implementarea lor efectivă corespunzătoare și la timp.